Inflația rămâne peste 5%. Percepția publicului este că este mai mare
În decembrie, inflația s-a menținut la 5,1%, conform informațiilor oferite marți de Institutul Național de Statistică. Aceasta a fost influențată de creșterile de peste 7% la servicii și de 5,09% la alimente (decembrie 2024 față de decembrie 2023). Consumatorii percep inflația diferit, în funcție de obiceiurile lor de consum, și simt lunar o creștere a prețurilor la alimente și servicii, ceea ce le creează confuzie în contextul explicațiilor oficiale care sugerează o scădere a inflației.
Conform INS, cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la activitățile de curierat, margarină, detergenți, fructe proaspete și articole de igienă.
Statistica indică faptul că prețul alimentelor în decembrie 2024 a fost cu 5,1% mai mare decât în decembrie 2023. Totuși, oamenii nu mai rețin prețurile anterioare, cum ar fi cel al unui ou din 3 decembrie 2023; astfel, memoria lor le confirmă că prețurile cresc continuu.
Confirmările electorale pe acest subiect s-au manifestat pe tot parcursul anului 2024, partidele aflate la guvernare primind feedback negativ la vot pe fondul creșterii sărăciei.
Percepția exagerată asupra inflației
Adesea, oamenii cred că inflația este mai ridicată decât sugerează statisticile oficiale. Spre exemplu, în SUA, consumatorii consideră că inflația este cu aproape 1 punct procentual mai mare decât estimările oficiale, conform Financial Times.
Indicatori mai relevanți sunt aceștia proveniți din sondajele Comisiei Europene pentru consumatori.
Banca Centrală Europeană a început din 2004 să analizeze percepțiile legate de inflație, după dificultățile întâmpinate în primii ani ai monedei euro. În zona euro, cetățenii sunt conștienți (de formă eronată) că prețurile cresc în medie cu 4,9 puncte procentuale mai mult decât în realitate.
6 aspecte esențiale privind percepția inflației
1. Sondajele arată că oamenii își concentrează atenția mai mult asupra prețurilor în creștere decât asupra celor în scădere. De asemenea, creșterile de preț rămân în memorie pentru o perioadă mai lungă.
2. Cheltuielile frecvente au un impact mai puternic asupra percepției, în special prețurile la benzină, pâine și transport public.
3. Cheltuielile realizate cu cardul sunt mai puțin percepute.
4. Inflatia personală este relevantă! Spre exemplu, dacă prețul benzinei crește mai mult decât alte bunuri și servicii, persoanele care utilizează frecvent mașina personală vor simți o rată a inflației superioară celor care folosesc transportul în comun.
5. Rata inflației este calculată anual, dar memoria colectivă reține date din perioade mai îndelungate. Aceasta înseamnă că, pe termen lung, prețurile tind să crească semnificativ, chiar și atunci când rata anuală a inflației este scăzută. De exemplu, o rată anuală a IPC de 2% va conduce, în decurs de 10 ani, la o creștere de peste 20% a prețurilor.
6. Această percepție este influențată și de variațiile de preț în raport cu nivelul calității. De exemplu, creșterea prețurilor la autoturisme poate reflecta o îmbunătățire a calității echipamentelor incluse standard, nu doar inflație. Dacă prețul mediu al autoturismelor a crescut cu 5%, dar doar 1% din această creștere se datorează unei îmbunătățiri a calității, atunci indicele inflației pentru acest produs va arăta o creștere netă de 4%.
Studiile realizate de Oleg Korenok, David Munro și Jiayi Chen au analizat în 27 de state (din păcate nu și pentru România) factorii care influențează atenția acordată inflației. Se observă că pe măsură ce inflația crește, există „praguri de atenție” care fac ca subiectul să devină viral în mediul online, cu un prag semnificativ în jurul unei inflații de 3%.
