Informații esențiale pentru viitoarele mame: Dr. Daniela Popescu, neonatolog, explică importanța unei pregătiri adecvate

Primele 1.000 de zile din viața unui copil sunt cruciale atât pentru dezvoltarea acestuia, cât și pentru binele mamei și al relației dintre cei doi. Un început potrivit în maternitate poate diferenția o mamă bine informată, încrezătoare, de una copleșită de temeri și confruntată cu sentimentul că „nu face față îngrijirii copilului”, afirmă dr. Daniela Popescu, medic neonatolog și șefa secției de Neonatologie de la Spitalul MedLife Medici’s din Timișoara.

Un start bun în viață oferă bebelușului fundamente solide pentru o dezvoltare sănătoasă pe termen lung. Pe de altă parte, lipsa de informație sau mesajele eronate, idealizate despre primele zile de după naștere pot produce dificultăți semnificative pentru toți cei implicați, subliniază dr. Daniela Popescu. „Este esențial ca mamele să fie informate într-un mod blând și realist despre ce presupune un start bun pentru copii”, afirmă specialista.

Importanța „minutului de aur” și intervenția neonatologului în asigurarea sănătății nou-născutului

Ce reprezintă un start bun în viață? „În primul minut de viață, denumit «minutul de aur», prezența neonatologului este crucială alături de nou-născut. Lipsa de ajutor medical, cum ar fi oxigenul insuficient, poate provoca leziuni neurologice pe termen lung. Rolul nostru este să fim acolo exact atunci când este nevoie și să intervenim prompt”, explică medicul.

Alăptarea timpurie este o parte fundamentală a unui start bun, iar echipa medicală are responsabilitatea de a susține poziționarea bebelușului la sân cât mai rapid, ideal în prima oră de viață. „La nașterile naturale, nu lăsăm copilul să părăsească sala de naștere până nu ajunge la sânul mamei”, subliniază dr. Popescu.

Hrănirea la sân este considerată un „tratament” de prevenție esențial pentru nou-născut, similar vaccinurilor. Aceasta conferă „imunitate pasivă”, explică medicul neonatolog, referindu-se la imunoglobulinele transmise de mamă, în special prin colostru.

Cezariana programată poate întârzia lactația, dar nu o face imposibilă

Un subiect delicat pentru multe femei este alăptarea după o cezariană, mai ales în cazul în care aceasta este planificată, fără declanșarea travaliului. „Fără travaliu, secreția lactată poate fi mai lentă. Cu toate acestea, dacă mama dorește, este capabilă să alăpteze”, adaugă medicul neonatolog.

Una dintre provocările majore este lipsa unor informații realiste pentru mame: „La cursurile de alăptare se discută despre subiectul într-un mod idealizat, dar în realitate, multe mame se confruntă cu panică atunci când situația nu corespunde așteptărilor. Am întâlnit femei descurajate crezând că nu sunt capabile să îngrijească bebelușul din cauza dificultăților de alăptare”, menționează dr. Popescu.

Mesajul medicului neonatolog: începuturile pot fi dificile, dar este normal ca așa să fie. „«Meseria» de mamă se învață cu timpul și, chiar dacă o mamă nu reușește să-și alăpteze copilul din primele momente, acest lucru nu este fatal. Există mereu oportunități de a recupera”, conchide dr. Daniela Popescu.

„Vaccinarea este o formă de prevenție. Nu o poți realiza odată ce bebelușul s-a îmbolnăvit”

Un viitor sănătos pentru bebeluș depinde semnificativ de vaccinările efectuate în maternitate. În România, nou-născuții primesc imediat după naștere două vaccinuri: antihepatitic B și antituberculoză (BCG). Cu toate acestea, unii părinți refuză aceste vaccinări. „Este esențial să ne informăm din surse de încredere, științifice, pentru a lua decizii corecte în privința sănătății”, afirmă dr. Daniela Popescu.

Ce se întâmplă daca părinții decid să nu vaccineze bebelușul la naștere? „Riscul este ca bebelușul să contracteze boala. Dacă un membru al familiei are hepatită B sau tuberculoză, un copil nevaccinat care intră în contact cu acesta riscă să se îmbolnăvească. Dacă ulterior are nevoie de sânge sau produse din sânge, cum se întâmplă în cazurile de anemie sau intervenții chirurgicale, riscul se amplifică.”

Vești bune: vaccinurile respective pot fi recuperate, dar numai dacă bebelușul nu a contractat deja boala respectivă. „Vaccinarea este o metodă preventivă. Odată ce copilul s-a îmbolnăvit, poți trece la tratament, dar ai pierdut ocazia de a preveni”, subliniază neonatologul.

Mituri care crea presiune asupra părinților

Dr. Popescu enumeră cele mai întâlnite mituri care afectează atât mamele, cât și copiii.

Unele mame afirmă: „Laptele meu este slab”, ceea ce este adesea o idee greșită. Laptele matern este adaptat perfect nevoilor bebelușului, chiar dacă în etapa de lapte matur arată „ca o apă tulbure”. „Are o proporție de 87,5% apă, deoarece aceasta este exact ceea ce are nevoie copilul, așa că nu este necesar suplimentar apă sau ceai, nici măcar vara”, clarifică dr. Popescu.

O altă convingere greșită este că, dacă un copil a primit deja formula de lapte, nu va mai putea fi alăptat. „Copiii aleg ceea ce li se oferă. Este adevărat că pot prefera biberonul, deoarece este mai ușor, dar dacă în continuare le oferim sânul, îl vor accepta. Cu răbdare și perseverență, mama poate relua alăptarea”, adaugă medicul.

Un alt mit care generează temeri printre părinți este că, atunci când copilul plânge, înseamnă că suferă. Plânsul este modul de comunicare al bebelușului, exprimând nevoia de hrană, confort sau dorința de a fi ținut în brațe. „E nevoie să învățăm să interpretăm acest limbaj și, cu timpul, părinții vor reuși să o facă, chiar dacă la început pare greu”, spune dr. Popescu.

Îmbăierea bebelușului: cât de des trebuie să o facem și cum?

Există țări unde nou-născuții nu sunt spălați imediat după naștere pentru a nu îndepărta stratul protector de vernix. În România, baia se efectuează cu blândețe. „Nu frecăm pielea copilului. Apa se lasă să curgă peste vernix, care se resoarbe în pielea bebelușului în câteva ore”, detaliază dr. Popescu. Medicul subliniază că îmbăierea seară de seară nu reprezintă doar o necesitate igienică, ci poate deveni un ritual de relaxare și conectare cu părintele. „Cântă-i, privește-l în ochi, spune-i ceva. După baie, mulți bebeluși dorm mai profund. Este un moment de calm atât pentru ei, cât și pentru părinți.”

Sindromul morții subite: cum putem preveni acest risc

Deși rar, sindromul morții subite la nou-născuți reprezintă o realitate înfricoșătoare. Recomandările curente indică faptul că bebelușul trebuie să fie culcat pe spate, fără perne sau jucării de pluș în pătuț. „Sunt pro carusel, dar jucăriile trebuie bine fixate. În rest, nu există nimic în jurul copilului. Acesta nu are nevoie de pernă.”

În ceea ce privește înfășatul, deși controversat, poate aduce confort: „Bebelușii au avut întotdeauna sprijin în uter. Un înfășat blând – nu prea strâns și fără a limita mișcarea picioarelor – le oferă senzația de siguranță și promovează un somn mai liniștit”, explică medicul neonatolog.

„Ar fi păcat să umbrim bucuria nașterii mamei”

Momentul nașterii este crucial pentru bebeluș, dar și pentru mamă și echilibrul ei emoțional. De aceea, este vital ca experiența din maternitate să fie cât mai confortabilă, iar legătura cu medicii să fie stabilită. „Noi, la MedLife, oferim consulturi prenatale părinților. Îi întrebăm despre istoria medicală, despre tratamentele curente. Ne asigurăm că știu la ce să se aștepte. Este esențial ca, la naștere, să întâlnească o persoană cunoscută pe lângă obstetrician”, afirmă medicul.

Experiența nașterii poate influența semnificativ receptivitatea femeii în rolul de mamă. „Nașterea este adesea însoțită de teamă. Indiferent de stabilitatea psiho-emoțională, teama persistă, dată fiind incertitudinea momentului, atât pentru mamă, cât și pentru copil. Totuși, nașterea ar trebui să rămână un moment de bucurie, iar noi, ca specialiști în neonatologie, nu ar trebui să contribuim la amplificarea anxietății, vreunui stres”, subliniază dr. Daniela Popescu.

După naștere, medicii efectuează vizite zilnice, explicând rezultatele analizelor și răspunzând la întrebările mamelor. De asemenea, înainte de externare, acestea sunt instruite cum să schimbe scutecul, să facă băița și să identifice semnalele care necesită un consult medical. Le oferim și un „manual de utilizare” pentru părinți, plin cu informații utile pentru perioada de acasă cu bebelușul”, precizează dr. Popescu.

După externare, părinții beneficiază de un consult neonatal gratuit în primele 28 de zile. „Menținem legătura și oferim suport și după ce au plecat acasă.”

***

Explorează mai multe articole utile despre sănătate în secțiunea dedicată.

Acest material este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, având scopul de a fi o sursă de informare și inspirație pentru un stil de viață sănătos.

Sănătatea este considerată cheia fericirii românilor. La MedLife, satisfacția oamenilor ne motivează să oferim soluții medicale de cea mai bună calitate.

Indiferent de specialitate, la MedLife ai mereu acces la medici competenți, pe care abilitățile lor le susțin cele mai avansate tehnologii medicale și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire adaptată nevoilor fiecărui pacient.

Detalii suplimentare despre toate serviciile sunt disponibile pe site-ul oficial MedLife.

Acest material este realizat cu sprijinul MedLife.