Întrebare adresată Patriarhiei Române
Discrepanța în abordarea Bisericii Ortodoxe Române față de enoriașii săi este un subiect discutat mult timp în contextul relației sale cu societatea.
Recent, Patriarhia Română a categorisit Marșul Pride de sâmbătă ca fiind „un act provocator”.
Contrar acestei reacții, instituția religioasă nu a avut nicio poziție atunci când peste o mie de persoane au protestat împotriva violenței asupra femeilor, în urma unei crime petrecute în cartierul Cosmopolis.
De fapt, Patriarhia nu răspunde neapărat la evenimente izolate, ci se concentrează pe teme de interes.
Alegerea tematicilor
În timpul campaniei electorale pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, pe 9 mai, numeroase biserici frecventate de credincioși maghiari au îndemnat comunitatea să voteze pentru un candidat capabil să oprească forțele politice extremiste.
În schimb, Patriarhia Română nu a simțit necesitatea de a emite un astfel de mesaj, alegând să comunice că „Biserica Ortodoxă Română își reafirmă neutralitatea în alegerile prezidențiale”. Aceasta este decizia Patriarhiei.
După ce o tânără de 23 de ani a fost ucisă în București de un bărbat care o agresase anterior, și mii de oameni au ieșit în stradă pentru a protesta, Patriarhia Română a preferat din nou să rămână tăcută.
Atunci când zeci de mii de persoane se pregătesc să ceară duminică drepturi egale pentru minoritățile sexuale, probleme legate de drepturile omului, Patriarhia Română a considerat că este important să se exprime cu privire la acest eveniment.
Într-un comunicat de presă, Patriarhia a declarat: „Pentru Biserica Ortodoxă Română, aceste manifestări provocatoare sunt dăunătoare în special pentru tineri și pentru copiii nevinovați.”
Ceea ce este și ceea ce nu este „nepotrivit” pentru Patriarhie
Reprezentanții Patriarhiei Române, considerați că este acceptabil ca o femeie să fie amenințată cu moartea în 2021, poliția să fie informată despre aceste amenințări (conform datelor din dosarele consultate), iar tânăra să fie ucisă în 2025 de cel care a amenințat-o? Credeți că este potrivit ca DIICOT să clasifice un dosar în care tânăra a reclamat că bărbatul i-a furat datele de pe calculator, pe motiv că „fapta nu este gravă și nu reprezintă interes public”? De ce întreb aceste lucruri? Pentru că nu ați luat atitudine față de astfel de situații, în contrast cu reacția asupra Marșului Pride.
Astfel, Patriarhia Română a tăcut și nu a cerut, în calitate de actor important în societate, autorităților să adopte măsuri legislative menite să protejeze femeile în astfel de cazuri.
De asemenea, nu s-a arătat solidară cu miile de oameni care au protestat în Piața Victoriei pentru a cere justiție pentru victimele violenței asupra femeilor, având în vedere că cazul din Cosmopolis a fost al 25-lea în acest an în România.
Pentru Patriarhia Română, este mai scandalos ca o minoritate să ceară respect pentru drepturile omului decât un fenomen național cu multe victime.
Dacă prima reacție este una bazată pe doctrină, cum poate fi justificată tăcerea în fața agresiunii asupra femeilor?
