Motivul pentru care nu este corect ca un parlamentar să-și păstreze mandatul după ce părăsește partidul din care a fost ales

Mulți parlamentari își datorează alegerea numărului total de voturi primit de partidele lor la nivel național, de multe ori fără legătură directă cu voturile obținute pe listele județene, susține Mihai Ghitulescu într-o opinie publicată pe Contributors.ro. Acesta prezintă exemple concrete, inclusiv recentele plecări din POT, pentru a ilustra posibilele probleme ale sistemului actual.
„Cetățenii pot vota doar o listă completă. Legea se concentrează pe păstrarea proporției de mandate alocate fiecărui partid în concordanță cu voturile obținute, deși acest lucru nu este întotdeauna garantat”, scrie Ghitulescu, autor de studii și articole pe subiecte de istorie politică modernă și contemporană.
El abordează apoi recentele plecări din POT, inclusiv pe cele ale senatorilor Liviu Fodoca și Paul Pintea, adăugând că acestia au fost subiectul unor articole, inclusiv în ceea ce privește veridicitatea CV-urilor lor.
Un caz „neobișnuit, dar relevant”
„În alegerea parlamentară din 1 decembrie 2024, POT s-a clasat pe locul 6 în această circumscripție, obținând 4985 de voturi, ceea ce reprezenta 4,88% din voturile valabil exprimate (fapt ce le-ar fi interzis intrarea în consiliul județean!). Cu toate acestea, POT a obținut ambele mandate de senator ale județului”, detaliază Ghitulescu.
Acesta evidențiază că, în urma actualei metode de împărțire, al doilea senator POT a fost ales pe o listă care a primit sub 5.000 de voturi, în condițiile în care la nivel național, un mandat de senator a necesitat peste 60.000 de voturi.
„Acum, acesta a părăsit partidul de care depinde alegerea sa, însă rămâne în funcție, datorită prezumției constituționale că reprezintă întreaga comunitate”, afirmă Ghitulescu.
Ghitulescu consideră acest caz un „exemplu neobișnuit, dar reprezentativ” pentru sistemul electoral care operează în România de peste trei decenii.
De asemenea, acesta subliniază că, în actuala legislatură, 124 din cei 330 de deputați și 103 din cei 134 de senatori își datorează intrarea în Parlament voturilor obținute de partidele lor.
Referitor la județul Sălaj, el subliniază că „dacă plecarea din partid ar conduce la pierderea mandatelor celor doi 'aleși', județul ar rămâne, precum Ialomița și Giurgiu, fără un senator.”
Pentru detalii suplimentare, accesați articolul complet pe Contributors.ro.