Ion Iliescu a indus în eroare: Conceptul de „democrație originală” este o iluzie, libertatea rămâne esențială

Ion Iliescu a indus în eroare: Conceptul de „democrație originală” este o iluzie, libertatea rămâne esențială
Ion Iliescu, în 2017. Foto: Mihai Poziumschi / Agerpres

Pierderile noastre nu se limitează la un simplu deceniu, ci se extind mult dincolo de acesta.

În contextul tulbure al anilor '90, Ion Iliescu a promovat ideea unei direcții unice și inovatoare pentru România. Nu urma să fie nici un parcurs comunist, nici unul capitalist - un termen pe care, de altfel, îl evita -, ci o așa-numită cale de mijloc. Iliescu a promis o „tranziție treptată” în locul unui „șoc” economic.

Constantin Stroe: Mineriada a împiedicat investiția Renault în România cu 8 ani

Discursul susținut de Iliescu nu avea, în fond, o fundamentare economică reală. Cu toate acestea, efectele nefaste nu au întârziat să se manifeste, vizibil impactând economia și calitatea vieții.

Intervențiile minerești instigate de Iliescu au descurajat investițiile externe, având dovezi clare în acest sens. Constantin Stroe, fostul director al Dacia, relata cum, în 1990, Renault era pe punctul să investească în România, francezii urmărind să contracareze mutarea strategică a Audi în Cehia, unde au achiziționat Skoda.

Acesta este un exemplu clar și relevant.

Renault a inițiat dialoguri și i-a adus pe români să viziteze fabrica din Lille. Însă, evenimentele violente de la Piața Universității și din inima Bucureștiului au schimbat abrupt cursul. O țară unde „forțele de ordine neoficiale” pedepseau civilii nu era percepută ca liberă sau justă, și, fără îndoială, nu era propice pentru afaceri pe termen lung. Aceste evenimente i-au determinat pe francezi să se retragă.

Renault s-a întors în România abia în 1999. În prezent, Renault Dacia este a doua cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, conform celor mai recente clasamente ale Termene.

Accesul în Parlament

Restricțiile de libertate nu erau prezente doar în sfera economică, ci și în cea politică. Libertatea nu poate fi divizată.

În 1990, Liiceanu, Pleșu, Dinescu și Hăulică au candidat ca independenți la primele alegeri libere din România. Totuși, nu au reușit să acceseze Parlamentul.

Într-un interviu recent, (fără referință exactă, dat fiind ritmul rapid al știrilor), Viorel Hrebenciuc afirma că, dacă intelectualii i-ar fi cerut ajutorul, i-ar fi sprijinit să intre în Parlament, reducând voturile partidului lui Ion Iliescu, care avea destule. Așa a procedat și cu UDMR, pe care a afirmat că i-a sprijinit, a completat Hrebenciuc.

Chiar dacă declarația ar putea fi o exagerare peste ani, ea reflectă realitățile modelului de „a treia cale”, un fel de „democrație originală”.

Nu există alternativă la principala cale – cea a libertății.

Recomandari
Show Cookie Preferences