#MediciBuni Dr. Păun Radu Mihai, MedLife: „A fost observată o corelație puternică între tulburarea de panică și depresie”. Cum să reacționezi în fața unui atac de panică?

Inima începe să bată rapid, iar respirația devine nepracticată și sacadată, însoțită de frică, neliniște sau disconfort intens. Aceste simptome caracterizează atacurile de panică, care uneori pot apărea imprevizibil și pot transpune pe cei afectați într-un labirint înfricoșător. Ce reprezintă atacurile de panică, care sunt factorii care le provoacă, cum pot fi gestionate și cum ne poate ajuta terapia cognitiv-comportamentală, aflăm de la dr. Păun Radu Mihai, specialist în Psihiatrie la centrul MindCare, parte a Grupului MedLife.

În jur de 13,9% dintre adulții din România experimentează cel puțin un atac de panică în decursul vieții. Astfel, aceste episoade pot apărea în viața oricărei persoane, indiferent de sex sau vârstă. Anxietatea severă, care apare brusc și este însoțită de simptome fizice, poate afecta profund bunăstarea emoțională, fizică și socială. Durata unui astfel de episod poate varia de la câteva minute până la o jumătate de oră, iar disconfortul atât mental cât și fizic poate persista chiar și câteva ore.

Atacurile de panică se instalează adesea treptat, iar semnele premergătoare pot apărea cu o oră înainte de evenimentul propriu-zis. „Acestea pot include sentimente de frică sau percepția unui pericol iminent, precum și simptome fizice cum ar fi senzația de sufocare sau de nod în gât, amorțeală în membre, bătăi rapide ale inimii, tremur și amețeală,” explică dr. Păun Radu Mihai.

Panica este un mecanism de apărare adaptativ

Similar unui sistem de alarmă, atacurile de panică pot pregăti organismul pentru luptă sau fugă, chiar dacă nu există un real pericol. Conform medicului, panica, în circumstanțe normale, reprezintă o reacție adaptativă de supraviețuire. Ea poate fi declanșată de percepția unei amenințări externe sau de stimuli interni, precum creșterea nivelului de CO2 din sânge. „Panica este însoțită de reacții comportamentale și fiziologice care au ca scop mobilizarea energiei necesare pentru a face față pericolului. În acest sens, atacurile de panică sunt asemănătoare cu «alarme false», care apar atunci când instinctele de supraviețuire se activează prea des sau prea intens,” adaugă specialistul.

De asemenea, cei care suferă de fobii pot experimenta atacuri de panică în urma expunerii la obiectul fobiei (ex: înălțimi, spații închise, vorbit în public) sau anticipând această expunere. „În anumite cazuri, factorul declanșator poate rămâne nedeterminat. Printre cauze se numără stresul, consumul de cofeină, alcool sau stimulente, inclusiv unele medicamente utilizate pentru ADHD sau astm, corticosteroizi și hormoni tiroidieni,” subliniază medicul.

Strategii pentru gestionarea atacurilor de panică

Întrucât atacurile de panică pot fi înfricoșătoare și pot apărea oricând, este important să cunoaștem metode de calmare. Dr. Păun Radu Mihai sugerează tehnica respirației controlate ca o metodă simplă și eficientă de a ameliora simptomele și a scurta durata atacului: „Persoana trebuie să inspire profund și lent pe nas timp de 2-3 secunde, să își țină respirația 4 secunde, apoi să expire lent pe gură timp de 6 secunde, având mâinile pe abdomen.”

Pentru rezultate optime, tehnica ar trebui practicată și în afara atacurilor, ideal cu asistența unui psihoterapeut. Respirația controlată poate fi utilizată împreună cu tehnici de ancorare, pentru a distrage atenția de la senzațiile atacului de panică. O metodă frecvent utilizată este tehnica 5-4-3-2-1, unde individul identifică 5 obiecte vizibile, 4 obiecte tactile, 3 sunete percepute, 2 mirosuri și 1 gust.

Cum ajutăm o persoană în timpul unui atac de panică

Oferirea ajutoarelor corecte în timpul unui atac de panică poate ajuta persoana să depășească mai ușor această experiență. Iată câteva sugestii pentru a sprijini pe cineva afectat de un atac de panică:

• Conversează calm
• Folosește propoziții concise și clare
• Rămâi liniștit și răbdător
• Evită să te lași cuprins de panică

Conform medicului, este crucial să se explice persoanei că aceasta trece printr-un atac de panică, fără a-i minimaliza frica: „Este esențial să-i transmitem că, deşi frica și senzațiile percepute sunt foarte reale, ele nu reprezintă un pericol iminent pentru viață. De asemenea, trebuie să fie asigurată că se află într-un spațiu sigur și că starea ei va trece în câteva minute.”

Efectele pe termen lung ale atacurilor de panică

Atacurile de panică pot genera efecte pe termen lung asupra sănătății mentale și fizice, variind în funcție de frecvența și intensitatea acestora, precum și de modul în care sunt gestionate. „Din punct de vedere psihic, s-a observat o corelație puternică între tulburările de panică și depresie, precum și cu alte tulburări anxioase. Un studiu recent sugerează că riscul de suicid pentru cei cu tulburare de panică este aproape de 5 ori mai mare decât în rândul populației generale,” explică dr. Păun Radu Mihai.

Din perspectiva sănătății fizice, efectele pe termen lung sunt mai puțin evidente. Multe studii au analizat legătura dintre tulburarea de panică și afecțiunile cardiovasculare: „Deși unele cercetări sugerează o asociere între tulburarea de panică și afecțiuni precum aritmiile sau hipertensiunea, dovezile nu sunt suficiente pentru a stabili o legătură cauzală clară.” De asemenea, se observă o frecvență crescută a bolilor precum sindromul de intestin iritabil sau astmul în rândul persoanelor cu tulburare de panică, însă nu există suficiente dovezi pentru a încheia că acestea sunt corelate în mod direct.

„Aproximativ 13,9% dintre adulții din România suferă de cel puțin un atac de panică în decursul vieții. Studiile epidemiologice indică o prevalență crescândă la femei și tineri, cu debut frecvent între 21 și 34 de ani. Persoanele cu un istoric de depresie sau anxietate, fie personal, fie familial, sunt considerate un grup vulnerabil.”

Tratamentul atacurilor de panică

Atunci când atacurile de panică devin severe sau frecvente, tratamentul devine necesar. Aceasta implică de obicei o combinație de psihoterapie cognitiv-comportamentală și medicație.

Terapia cognitiv-comportamentală are ca scop educarea pacienților despre natura tulburării și dezvoltarea unor strategii pentru o gestionare mai eficientă a atacurilor de panică. „Aceasta implică sesiuni individuale de o oră, în timpul cărora terapeutul și pacientul discuta despre metode de contracarare a atacurilor de panică și a anxietății,” explică medicul. Sesiunile se desfășoară în general o dată pe săptămână, timp de 12-14 săptămâni, însă durata poate varia în funcție de nevoile fiecărei persoane.

„Există multe medicamente disponibile pentru tulburările de panică, dar acestea trebuie prescrise de un specialist, ținând cont de istoricul medical al pacientului,” susține psihiatrul.

În cadrul grupului MedLife, pacienții de toate vârstele beneficiază de servicii complete de psihiatrie și psihoterapie. „Psihoterapeuții MindCare sunt certificați la nivel european, oferind o gamă variată de psihoterapie, incluzând atât terapia cognitiv-comportamentală, cât și alte orientări,” adaugă dr. Păun Radu Mihai. Aceștia sunt sprijiniți de o echipă de specialiști în psihiatrie, pregătiți conform celor mai bune standarde profesionale, asigurând o abordare personalizată pentru fiecare pacient.

Activitatea fizică regulată ajută în gestionarea anxietății

Pe lângă tratament, există diverse tehnici și strategii care pot contribui la gestionarea anxietății. Dr. Păun Radu Mihai menționează că activitatea fizică regulată este una dintre cele mai eficiente metode, recomandând un regim de efort moderat, cum ar fi 20-30 de minute de alergat sau 60 de minute de mers pe jos, de cel puțin patru ori pe săptămână. „Activitatea fizică reduce semnificativ riscul de afecțiuni cardiovasculare și are efect anti-anxietate, iar practica regulată a yoga poate fi de asemenea benefică în gestionarea anxietății,” concluzionează specialistul.

***

Pentru mai multe articole informative pe teme medicale, vizitați secțiunea Facem România bine.

Acest material informativ este realizat cu sprijinul MedLife, lider în servicii medicale private din România, având drept scop promovarea unui stil de viață sănătos.

Sănătatea este cheia fericirii românilor. La MedLife, ne dedicăm îmbunătățirii vieților prin soluții medicale la standarde înalte.

Indiferent de domeniul de specialitate, MedLife oferă acces la medici specializați, care combină cunoștințele lor cu tehnologia medicală modernă pentru a asigura îngrijire personalizată.

Detalii despre toate serviciile disponibile pot fi găsite pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife.

Bibliografie:

[1] P. L. Johnson, L. M. Federici, and A. Shekhar, “Etiology, triggers and neurochemical circuits associated with unexpected, expected, and laboratory-induced panic attacks,” Neurosci Biobehav Rev, vol. 46, no. P3, pp. 429–454, Oct. 2014.

[2] “Panic Disorder: When Fear Overwhelms – National Institute of Mental Health (NIMH).”

[3] B. Banushi et al., “Breathwork Interventions for Adults with Clinically Diagnosed Anxiety Disorders: A Scoping Review,” Brain Sci, vol. 13, no. 2, Feb. 2023.

[4] C. M. Kelly, A. F. Jorm, and B. A. Kitchener, “Development of mental health first aid guidelines for panic attacks: A Delphi study,” BMC Psychiatry, vol. 9, no. 1, p. 49, Aug. 2009.

[5] Y. H. Chen and H. C. Lin, “Patterns of psychiatric and physical comorbidities associated with panic disorder in a nationwide population-based study in Taiwan,” Acta Psychiatr Scand, vol. 123, no. 1, pp. 55–61, Jan. 2011.

[6] R. C. Kessler, et al., “The epidemiology of panic attacks, panic disorder, and agoraphobia in the National Comorbidity Survey Replication,” Arch Gen Psychiatry, vol. 63, no. 4, p. 415, Apr. 2006.

[7] H. M. Chang et al., “Premature death and causes of death among patients with panic disorder and comorbid psychiatric disorders: A nationwide cohort study,” J Psychiatr Res, vol. 148, pp. 340–347, Apr. 2022.

[8] K. Walters, et al., “Panic disorder and risk of new onset coronary heart disease, acute myocardial infarction, and cardiac mortality: cohort study using the general practice research database,” Eur Heart J, vol. 29, no. 24, pp. 2981–2988, Dec. 2008.

[9] S. Machado, et al., “Panic disorder and cardiovascular diseases: an overview,” International Review of Psychiatry, vol. 29, no. 5, pp. 436–444, Sep. 2017.

[10] P. de Jonge et al., “Cross-national epidemiology of panic disorder and panic attacks in the world mental health surveys,” Depress Anxiety, vol. 33, no. 12, pp. 1155–1177, Dec. 2016.

[11] J. M. De Lijster et al., “The Age of Onset of Anxiety Disorders: A Meta-analysis,” Can J Psychiatry, vol. 62, no. 4, p. 237, Apr. 2017.

[12] J. Sarris et al., “Complementary Medicine, Exercise, Meditation, Diet, and Lifestyle Modification for Anxiety Disorders: A Review of Current Evidence,” Evid Based Complement Alternat Med, vol. 2012.

[13] G. Kirkwood, et al., “Yoga for anxiety: a systematic review of the research evidence,” Br J Sports Med, vol. 39, pp. 884–891, 2005.

Articol susținut de MedLife.