Motivul pentru care România înregistrează cea mai slabă colectare a TVA în Uniunea Europeană. Lecții de la Bulgaria, lider în reducerea decalajului

România și Bulgaria au participat la programe desfășurate de Banca Mondială pentru îmbunătățirea colectării TVA-ului. Totuși, parcursurile celor două țări au fost diferite. În timp ce România continuă să se situeze pe ultimele locuri în clasamentul european, Bulgaria s-a poziționat în jumătatea superioară. Motivul principal: România a abandonat reforma în 2019, la inițiativa Guvernului Dăncilă.

Conform ultimului raport al Comisiei Europene pentru anul 2022, România este țara cu cel mai mare deficit de încasare a TVA din Uniune, având un gap de 30,6%.

Gap-ul de TVA reprezintă diferența dintre suma teoretic colectabilă și suma efectiv încasată. Spre comparație, media pe continent este de doar 6%.

Pierderile României, în miliarde de euro

România a ocupat ultima poziție în acest clasament de ani buni. O mică îmbunătățire a fost înregistrată în 2022, când deficitul a scăzut cu 4,2 puncte procentuale față de anul anterior, ajungând la 36,7%.

În termeni nominali, România a înregistrat pierderi de 8,47 miliarde de euro, fiind depășită de Italia, Germania și Franța, conform unui raport emis de Comisie, citat de Euractiv.ro. Veniturile totale din TVA în România au fost de 19,2 miliarde de euro.

La polul opus, Cipru (0,7%), Portugalia (1,3%) și Irlanda (1,7%) au cele mai mici deficite de TVA.

Bulgaria a obținut un randament excepțional

Spre deosebire de România, Bulgaria a reușit să progreseze constant în ultimii zece ani, avansând de la ultima poziție către mijlocul clasamentului. Actualmente, este pe locul 15 din 27, având un deficit de 7,7%. În 2021, deficitul Bulgariei a fost chiar mai mic, de 4,9%.

„Bulgaria, care în perioada 2000-2010 se afla într-o situație mai precară decât România în privința colectării TVA, a evoluat acum foarte bine, având un gap de TVA de 4,9%, sub media Uniunii Europene”, relevă o analiză realizată de Curs de Guvernare în 2023, indicând că România a subminat programul său de creștere a colectării.

Guvernul Dăncilă a abandonat reformele cu Banca Mondială

În 2013, România a început o reformă a administrației fiscale, în parteneriat cu Banca Mondială, având ca obiectiv un proiect de modernizare similar cu cel din Bulgaria, cu o finanțare de 70 milioane euro.

Obiectivele principale ale programului includeau sporirea eficienței în colectare, îmbunătățirea conformării fiscale și reducerea poverii fiscale, având termen de finalizare inițial în 2019, ulterior extins pentru 2021.

În iunie 2019, premierul Viorica Dăncilă, împreună cu ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a semnat un amendament referitor la Acordul de împrumut pentru proiectul de modernizare a sistemului fiscal.

Prin acest amendament, statul român a declarat că nu mai are nevoie de sprijinul Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare, parte din grupul Băncii Mondiale, abandonând efectiv programul.

De ce România a renunțat la reforma în domeniul TVA?

„Lipsa voinței politice pentru creșterea colectării TVA este evidentă. Decidenții se confruntă cu presiuni imense din partea rețelelor de evaziune care proliferază în economia informală, iar banii care li se subtracă le rămân în buzunare. Creșterea colectării ar implica renunțarea la acești bani”, au declarat surse din mediul de afaceri.

Măsurile implementate de Bulgaria

„Au fost înființate administrații fiscale regionale, iar toate procesele au fost digitalizate, de la plăți la registru”, explică economistul Ionuț Dumitru reforma din Bulgaria, așa cum este menționat în Ziarul Financiar.

De asemenea, digitalizarea este un element-cheie în această transformare.

Curs de Guvernare oferă exemple de patru state membre UE care au realizat progrese remarcabile în combaterea evaziunii fiscale între 2013-2021, prin digitalizarea administrațiilor fiscale:

• Letonia (reducere de 18 puncte procentuale a decalajului de încasare a TVA)
• Ungaria (reducere de 17,6 puncte procentuale a decalajului de încasare a TVA)
• Polonia (reducere de 22 puncte procentuale a decalajului de încasare a TVA)
• Slovacia (reducere de 22 puncte procentuale a decalajului de încasare a TVA)

O altă măsură eficientă împotriva fraudelor fiscale este mecanismul de taxare inversă, unde responsabilitatea plății TVA revine ultimei verigi a lanțului comercial. Această metodă transferă răspunderea pentru plata TVA-ului la bugetul de stat de la vânzător la client.

„Taxarea inversă simplifică plata TVA-ului. Nu există plăți de TVA între furnizorul/prestatorul și beneficiarul livrărilor, iar beneficiarul datorează taxa aferentă intrărilor, având posibilitatea, în principiu, să deducă respectiva taxă”, explică un document al ANAF.