O națiune europeană amenință cu ieșirea din NATO dacă summitul de la Haga va decide creșterea cheltuielilor de apărare
Prim-ministrul slovac, Robert Fico, a exprimat îndoieli cu privire la apartenența țării la NATO, cu câteva zile înainte de un summit important al alianței programat pentru 24 și 25 iunie la Haga. El a subliniat opoziția guvernului de la Bratislava față de orice acord ce ar impune o majorare a cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB, așa cum solicită în special Statele Unite, conform informațiilor publicate de 20minutos, preluate de Rador Radio România.
În cadrul unei întâlniri cu liderii partidelor politice și cu președintele Peter Pellegrini, Fico a criticat în termeni duri statele occidentale, acuzându-le că promovează o politică belicoasă în avantajul industriei de armament. El a afirmat că noul obiectiv bugetar propus de NATO ar obliga Slovacia să aloce mai mult de 7 miliarde de euro pe an, sumă ce reprezintă aproape 20% din bugetul național, punând astfel în pericol prioritățile sociale ale țării.
„Deciziile de la Haga în privința cheltuielilor pentru apărare și a planului de investiții se vor baza pe necesitățile noastre materiale”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu câteva săptămâni înainte, oferind orientări cu privire la discuțiile legate de targetul de 5%.
Planul secretarului general NATO este împărțit în două etape, până în 2032. Din acel 5%, 3,5% ar trebui alocat cheltuielilor militare de bază, iar restul de 1,5% ar urma să fie investit în aspecte de apărare cum ar fi protecția infrastructurii și apărările cibernetice, elemente deja incluse și în strategia de securitate a guvernului spaniol, alături de alte guverne, cum ar fi cel italian.
El a avertizat, de asemenea, că Rusia ar putea lansa atacuri asupra unei țări NATO în 2029, ceea ce subliniază importanța asigurării securității atât în prezent, cât și în viitor. Rutte a afirmat că sprijinul pentru Ucraina reprezintă o politică de lungă durată, menită să garanteze că țara are resursele necesare pentru a obține o pace durabilă.
Secretarul general a subliniat, de asemenea, necesitatea de a identifica capabilitățile esențiale, în special în regiunea baltică, fără a oferi însă detalii precise. Rutte a îndemnat toți aliații să investească semnificativ în domeniul apărării, pentru a reduce gap-ul între situația actuală și nivelul necesar de pregătire pentru viitor. A accentuat că sunt imperativi pași practici spre atingerea obiectivului de 5% din PIB pentru cheltuieli militare, considerându-l esențial pentru asigurarea securității populației.
Fico afirmă că Slovacia are doar două opțiuni
Fico nu a anunțat oficial o intenție de a ieși din NATO, dar a declarat că Slovacia se confruntă cu două opțiuni: „să accepte aceste cerințe privind cheltuielile militare sau să se retragă din Alianță”. Totuși, el a precizat că nu are autoritatea de a lua o astfel de decizie unilateral și că aceasta ar necesita o dezbatere parlamentară sau chiar un referendum. Totuși, afirmațiile sale marchează un moment de cotitură în retorica oficială a unei țări membri NATO din 2004.
Declarațiile prim-ministrului au stârnit atât de multe controverse încât președintele slovac, Peter Pellegrini, a reacționat ferm, subliniind că Slovacia nu intenționează să părăsească NATO și reafirmând angajamentul față de valorile alianței. Atât oficialii guvernamentali, cât și cei din opoziție au catalogat afirmațiile lui Fico drept „iresponsabile” și „destabilizatoare” într-o perioadă deosebit de sensibilă pentru securitatea europeană, având în vedere conflictul din Ucraina și presiunea crescută din partea Rusiei.
Critica lui Fico se înscrie într-o tendință pro-rusă caracterizată în actualul său guvern. De la revenirea sa la putere în 2023, el a oprit ajutoarele militare către Ucraina, a contestat sancțiunile impuse Moscovei și a pus la îndoială viabilitatea aderării Kievului la NATO. Această poziție a generat tensiuni interne, proteste stradale și a afectat încrederea partenerilor europeni, care observă cu îngrijorare modificările geopolitice din Bratislava.
În acest context, summitul NATO capătă o relevanță sporită pentru viitorul Slovaciei în cadrul euro-atlantic. Deși o retragere din alianță pare improbabilă pe termen scurt, faptul că un lider de guvern dintr-o țară membră ridică public o astfel de posibilitate reflectă o divizare în creștere a unității occidentale față de Rusia, în special în contextul Slovaciei și Ungariei, dar și parțial în relația cu Statele Unite.
Afirmările lui Fico nu doar că îngrijorează aliații țării, ci pot fi interpretate și ca o victorie simbolică pentru Kremlin, care a încercat de ani de zile să fragilizeze coeziunea NATO în Europa Centrală și de Est.
