„Programarea la medic în România se transformă într-o povară pentru pacient și cei din jurul său” / Singurul spital digitalizat din țară

Beatrice Mahler, medic pneumolog și fost manager al Institutului „Marius Nasta”, susține că lipsa digitalizării în sistemul de sănătate românesc „îngreunează activitatea medicului, dar cel mai grav afectează pacienții”. Aceasta aduce în discuție exemple concrete despre modul în care spitalele pot reduce risipa și aglomerarea cabinetelor, și astfel pot scuti pacienții de drumuri inutile.

• „Oamenii își fac o mie de telefoane și ajung să se consulte între ei. Mulți nu își cunosc drepturile și nu știu cum să navigheze prin sistem”, afirmă Monica Althamer, navigator de pacienți care a asistat mii de persoane în sistemul de sănătate. În prima parte a articolului, a fost prezentată povestea unei paciente care, după mutarea în Marea Britanie, a scăpat de drumurile entre cabinete și de birocrație, dar s-a confruntat cu timpi de așteptare de până la doi ani.

Scris de Alina Neagu

Spitalul Județean de Urgență din Timișoara este printre puținele din România care a accesat fonduri pentru digitalizare, reușind să implementeze parțial acest proces.

Numai în câteva spitale din țară există un sistem de programare online, iar în acele locuri pacienții nu se așteaptă să poată programa online în sistemul de stat. Astfel, mulți încep să întrebe: „Cunoști un medic care mă poate consulta?”,

Beatrice Mahler lucrează într-un spital care nu este încă digitalizat. Institutul „Marius Nasta” a depus o cerere pentru fonduri europene destinate digitalizării, iar proiectul de un milion de euro a fost lansat, dar momentan se află în evaluare. „Există finanțare pentru digitalizare, dar multe spitale nu știu să o acceseze”, afirmă Mahler.

Problema arhivării documentelor medicale

Digitalizarea spitalelor ar putea elimina multe risipiri atât pentru instituții, cât și pentru pacienți, consideră medicul.

Beatrice Mahler povestește cum pacienții sosesc la consultații cu teancuri de acte, toate documentele medicale acumulându-se de-a lungul timpului.

„Este esențial să avem acces la istoricul medical al pacientului, dar adesea acest lucru nu este posibil decât dacă pacientul aduce cu sine un dosar plin de hârtii. Căutarea acestor informații consume timp prețios din timpul de consultație. Desigur, și consultarea documentelor electronice ar necesita timp, dar cel puțin datele esențiale ar fi accesibile.”

Identificarea risipirii în sistem

Lipsa interconectivității între bazele de date ale spitalelor generează o altă formă de risipă. „Poate că un pacient a realizat recent analize de sânge, dar dacă nu le are asupra sa, va trebui să le refacă.”

De asemenea, spitalele sunt obligate să păstreze documentele pacienților în format fizic, deoarece nu există o reglementare legală care să permită arhivarea electronică. Acestea fiind acte medico-legale, trebuie păstrate zeci de ani, ceea ce implică un volum uriaș de hârtie.

Preferința pentru apeluri telefonice

Institutul „Marius Nasta” a implementat un sistem de programări online acum doi ani, prin care pacienții primesc SMS-uri cu detaliile programării și documentele necesare. Totuși, mulți pacienți aleg să sune direct. „De multe ori suntem nevoiți să depășim programul de lucru și astfel devine dificil să ne menținem eficiența”, explică Mahler.

„Să îți faci o programare la medic în România devine o provocare nu doar pentru pacient, ci și pentru toți cei apropiați de acesta, care îl ajută în căutarea unui specialist”, completează medicul.

Mahler menționează și problema pacienților care nu se prezintă la programare fără a anunța. „În alte țări, pacienții sunt obligați să anuleze o programare dacă nu o pot onora. De exemplu, am avut programări pentru spitalizări de zi, iar doar jumătate dintre pacienți s-au prezentat. În schimb, la ușă apăreau alții care nu avuseseră programare, pentru că oamenii apelează direct când se simt rău.”

Drumuri inutile pentru pacienți

Beatrice Mahler oferă un exemplu clar în care digitalizarea ar putea reduce drumul unor pacienți.

Pacienții cu apnee în somn primesc de la Casa de Asigurări un aparat gratuit pentru a-i ajuta să respire noaptea.

Acești pacienți trebuie să demonstreze la fiecare 3 luni că au nevoie de aparat, iar actele trebuie depuse la CNAS pentru continuarea finanțării.

Mai ales că mulți dintre aceștia urmează un tratament pe termen lung. „Vin la mine de patru ori pe an și se întreabă dacă acest proces va continua toată viața.”

„Ei trebuie să se programeze la medicul de familie, să obțină un bilet de trimitere, apoi se programează la noi. După ce îi consultăm, trebuie să se întoarcă la Casa de Asigurări cu hârtiile. E un proces de 3 drumuri la fiecare 3 luni pentru a primi acel aparat gratuit!”, explică Beatrice Mahler.

Medicul adaugă că aparatele sunt atât de avansate încât pot fi monitorizate de la distanță de companiile care le gestionează.

„Dacă CNAS ar implementa un sistem funcțional, ar putea urmări utilizarea aparatului, eliminând necesitatea ca pacienții să vină pentru acte. Asta ar face ca acești pacienți să nu mai ocupe locuri în programări doar pentru birocrație.”

Găsirea medicului necesar

Monica Althamer, navigator de pacienți, a asistat mii de oameni în navigarea sistemului medical din România. „Mulți nu sunt conștienți de drepturile lor și nu știu care sunt pașii de urmat în sistem”, explică ea.

„Inițial, facem o mulțime de apeluri, ne consultăm între prieteni pentru a găsi un specialist, iar apoi ne întoarcem către medicul de familie pentru biletul de trimitere.”

Această neclaritate în proceduri le dă bătăi de cap nu doar pacienților, ci și doctorilor. Althamer subliniază cum medicii ajung să fie solicitați să ofere asistență pentru formularea trimiterilor înainte ca pacienții să le fi consultat.

Trebuie să înțelegi sistemul

Atunci când un pacient descoperă că are o tumoră, „nimeni nu își va suna medicul de familie”, spune ea. „Contactează prieteni sau doctori specialiști direct.”

„Dacă mergeți la oncolog doar cu un RMN, important este să nu uitați biopsia. Vă faceți programare la oncolog la o lună distanță, fără a urma pașii necesari, iar în acel moment ați pierdut vremea”, mai adaugă Althamer.

Astfel, mulți pacienți cred că nu se vor putea consulta cu un medic fără a întreprinde măsuri poate mult prea complicate.

Aceasta subliniază și realitatea legată de transferurile între spitale. Rareori medicul care face transferul comunică cu colegii din altă unitate. De regulă, spitalul îi spune familiei să se descurce singuri.”

Primul spital parțial digitalizat din România

Din cele peste 350 de spitale de stat din România, doar Spitalul Județean de Urgență Timișoara a reușit să acceseze fonduri și să se digitalizeze parțial.

Secțiile de Terapie Intensivă și blocul operator sunt acum digitalizate, conform afirmațiilor dr. Dorel Săndesc, managerul instituției. De asemenea, un formular pentru feedback-ul pacienților și unul pentru programări sunt acum implementate.

Spitalul din Timișoara are în derulare și un proiect care vizează digitalizarea proceselor legate de birocrație, resurse umane, farmacii, dar și secții medicale.

„Deși nu suntem complet digitalizați, am realizat progrese importante, iar aceste inițiative îmbunătățesc calitatea îngrijirii, comunicarea între personalul medical și alocarea mai multor timp pacienților” afirmă dr. Săndesc.

În secția de Terapie Intensivă, cazurile cele mai severe beneficiază de echipamente care susțin viața.

„Precedent, totul se scria pe hârtie, creând dificultăți de urmărire. Acum, datele sunt procesate digital, iar acest progres este considerabil”, spune el, medic de terapie intensivă.

Noua platformă digitală colectează date automate furnizate de echipamentele medicale și le afișează pe ecranul fiecărui pacient.

De asemenea, sistemul permite alocarea sarcinilor fiecărui mijloc de îngrijire implicat în sănătatea pacientului și garantează o mai bună calitate a predării pacientului de la o tură la alta.

Schimbarea mentalităților în sistemul medical

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat că celelalte 18 spitale care se află în proces de digitalizare sunt în stadiu de instruire și că este necesară o schimbare a mentalităților.

„Trecerea de la hârtie la digital este complexă pentru unii. Lucrăm intens pentru a îmbunătăți această situație”, a mai afirmat ministrul.

Când a fost întrebat despre stadiul digitalizării în cele 18 spitale, nu s-a primit un răspuns înainte de publicarea acestui articol.

Pentru anul 2024, Ministerul Sănătății anunță că va aloca peste 400 de milioane de euro din PNRR pentru digitalizarea sistemului de sănătate, vizând 207 spitale, toate Direcțiile de Sănătate Publică și serviciile de ambulanță din întreaga țară.

În martie 2024, ministrul Sănătății a aprobat o finanțare de 745 de milioane de lei (149 de milioane de euro) pentru digitalizarea a 207 spitale. „Acest număr record de cereri aprobate confirmă că am găsit o soluție eficientă pentru nevoile spitalelor”, a concluzionat Alexandru Rafila.

Articol realizat în cadrul proiectului „DigITup” de către Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu sprijinul EDGE Institute.