„Conflictul din Orientul Mijlociu evidențiază incapacitatea Europei de a funcționa independent de SUA”

„Dacă Europa nu ar fi atât de dependentă de Washington, ar impune sancțiuni Israelului pentru acțiunile din Gaza și ar condamna atacul său unilateral asupra Iranului”, afirmă o comentatoare și directoare a unui institut european important, într-un editorial recent.

„Deteriorarea relațiilor transatlantice i-a adus pe liderii europeni într-o situație dificilă, fără certitudinea necesară pentru a gândi, darămite pentru a acționa independent”, menționează Nathalie Tocci, editorialistă la The Guardian Europa și directoare a Institutului Afacerilor Internaționale din Roma, într-un articol de opinie publicat joi. Ea subliniază că „Europa are o nevoie urgentă de o viziune proprie asupra Orientului Mijlociu”.

Europa abia începuse să iasă dintr-un an și jumătate de complicitate la crimele de război ale guvernului israelian în Gaza, când planurile lui Donald Trump pentru o „rivieră” în Gaza și inițiativele „umanitare” care contravin principiilor umanității au creat o prăpastie între SUA și guvernele europene, care au început să își urmeze propriile căi, conform lui Nathalie Tocci.

„Evoluția Europei a fost afectată”

Comentatoarea explică faptul că, înainte de atacul Israelului asupra Iranului, Franța și Arabia Saudită planificaseră o conferință asupra soluției celor două state, care ar fi putut conduce la recunoașterea statalității palestiniene de către Paris.

De asemenea, Uniunea Europeană era pe cale să revizuieze acordul de asociere UE-Israel, ceea ce, având în vedere crimele de război comise de Israel, ar fi trebuit să conducă la suspendarea comerțului preferențial cu Tel Aviv.

„Atacul militar al Israelului asupra Iranului și sprijinul implicat, dar evident, al SUA pentru acesta au afectat tendințele Europei către o mai mare autonomie și claritate morală”, subliniază Nathalie Tocci.

Deși regimul iranian nu este apreciat în capitalele UE din cauza abuzurilor împotriva drepturilor omului și a cooperării militare cu Rusia, precum și a eforturilor de a obține arme nucleare, Europa a susținut constant necesitatea soluționării problemei nucleare iraniene prin dialog diplomatic.

Astfel, la începutul anilor 2000, negociatorii europeni au creat „formatul E3/UE”, compus din diplomați din Franța, Germania și Regatul Unit, împreună cu Înaltul Reprezentant al UE, pentru a media în cazul nuclear al Iranului.

„Astăzi, acest context nu mai există. Când Trump a început negocierile directe cu Iranul, Europa a fost exclusă din orice proces de mediere. Acum, odată cu atacul militar al Israelului asupra Iranului, nu ne-am stabilit poziția cu claritatea necesară”, concluzionează directoarea institutului din Roma.

„Europa trebuie să își asume responsabilitatea”

Nathalie Tocci crede că această criză de putere este rezultatul unei viziuni tradiționale a Europei, care a analizat întotdeauna scena internațională prin prisma relațiilor transatlantice. Ea amintește că, timp de decenii, Europa a colaborat strâns cu Washingtonul, crezând că valorile și interesele erau comune.

Între timp, au existat rare momente când statele europene s-au opus deschis SUA, cum ar fi cazul Franței și Germaniei care și-au exprimat dezacordul față de administrația Bush în legătură cu războiul din Irak din 2003.

„Chiar și atunci când au apărut diferențe în abordări, Europa a căutat să influențeze politica externă a SUA prin atenuare, mai degrabă decât prin sabotaj. Medierea europeană în chestiunea armelor nucleare iraniene, de exemplu, a dus la planul de acțiune comun cuprinzător din 2015. Pe măsură ce rivalitatea globală între SUA și China s-a intensificat, guvernele UE s-au distanțat de apelurile SUA de decuplare a economiilor occidentale și chineze, alegând în schimb o abordare mai echilibrată, concentrându-se pe reducerea riscurilor”, afirmă Nathalie.

„Politica externă provocatoare a lui Trump a creat o situație în care europenii trebuie să se descurce singuri”, consideră editorialista.

Ce provocări se ivește pentru Europa

Ea remarcă faptul că „în cazul Ucrainei, Europa a învățat din experiențe anterioare și transmite un semnal ferm, continuând sprijinul financiar și militar acordat Kievului, în timp ce caută soluții pentru a compensa eventualele absențe ale SUA”, însă în alte privințe, „Europa se află într-un impas”.

„Deși Europa a adoptat o abordare mai fermă față de Beijing, prin examinarea investițiilor chineze în Europa și majorarea tarifelor pentru vehiculele electrice provenite din China, semnalele mixte transmise de Trump fac ca Europa să decidă singură ceea ce consideră și dorește în relația cu Beijingul”, adaugă Tocci.

„UE nu își poate permite un conflict comercial pe multiple fronturi, mai ales dacă propriile negocieri comerciale cu SUA eșuează”, avertizează ea.

Potrivit lui Tocci, „prin indeciziile politice legate de conflictul actual, Europa nu a câștigat simpatia Washingtonului și nu și-a întărit relațiile cu Israelul. În același timp, și-a degradat poziția de mediator credibil în relațiile cu Iranul”. „Un aspect îngrijorător este că Rusia s-a oferit ca mediator, iar Trump a acceptat acest lucru tacit, o propunere surprinzătoare”, completează ea.

„Riscul este ca Europa să își blocheze acum propria capacitate de a aborda cu integritate problemele grave din Gaza: viitorul apropiat va arăta dacă UE va suspenda acordul comercial cu Israelul sau dacă acesta va rămâne în vigoare”, concluzionează editorialista.

Nathalie Tocci își încheie observațiile afirmând că, deși conflictul din Ucraina este principalul interes pentru Europa în domeniul securității, haosul, războiul și proliferarea nucleară din Orientul Mijlociu au implicații mai grave pentru Europa decât pentru SUA.