Prim-ministrul Franței face un pas riscant în fața Parlamentului, în timp ce formațiuni extremiste anunță deja că vor prăbuși guvernul.
Luni, premierul francez François Bayrou a anunțat că pe 8 septembrie se va prezenta în Parlament pentru un vot de încredere referitor la controversatul său plan de austeritate în valoare de 44 de miliarde de euro, iar această sesiune promite să fie dificilă, deoarece formațiunile care-l susțin nu dețin majoritatea în legislativ.
Pericolul imediat pentru Franța este supraîndatorarea, a avertizat Bayrou în timpul unei conferințe de presă dedicate planului său de austeritate.
Banii împrumutați în cifre de sute de miliarde nu au fost canalizați în investiții, ci în cheltuieli curente, a subliniat el, adăugând că va solicita votul de încredere pentru 8 septembrie, iar apoi va avea loc o manifestație amplă împotriva planului bugetar programată pentru 10 septembrie.
Un plan de austeritate de 44 de miliarde de euro
Astfel, premierul își va asuma oficial răspunderea în fața Adunării Naționale, convocată în sesiune extraordinară. Dacă va obține votul de încredere pentru reducerea deficitului cu 44 de miliarde în bugetul pentru anul viitor, se va deschide dezbaterea detaliată asupra fiecărei măsuri din acest pachet de urgență.
Dacă nu va obține acest vot de încredere, perspectiva unei crize politice reale apare, întrucât formațiunile centriste, în particular Renașterea, alături de dreapta, nu au majoritatea în Adunarea Națională, iar guvernul ar trebui să demisioneze.
Formațiunea Franța Nesupusă (LFI) și Partidul Comunist Francez (PCF) au declarat, fiecare în parte, că vor vota pentru demiterea guvernului. De asemenea, formațiunea de extremă dreaptă Adunarea Națională (RN) a afirmat că nu va susține încrederea, iar liderul său Jordan Bardella a anticipat deja sfârșitul guvernului.
Cu un deficit bugetar estimat la 5,4% din PIB în acest an, Franța trebuie să implementeze măsuri de austeritate; autoritățile estimează că planul de ajustare în valoare de 44 de miliarde de euro va coborî deficitul la 4,6% în anul următor, iar traiectoria spre 2029 prevede un deficit de 2,8% din PIB, sub pragul de 3% impus de Pactul de Stabilitate și Creștere al UE.
