Raport Științific: Rusia a efectuat cu succes lansarea rachetei sale spațiale Angara-A5 ● Ar putea exista viață pe Venus ● Vulpile ar fi fost domesticite de civilizațiile precolumbiene, înainte de câini

Rusia a realizat cu succes lansarea rachetei spațiale Angara-A5 ● Ar putea exista viață pe Venus ● Vulpile ar fi putut fi domesticite de populațiile precolumbiene, anterior apariției câinilor.

Rusia a lansat cu succes noua rachetă spațială Angara-A5

După două amânări consecutive în ultimele două zile, cauzate de probleme tehnice, racheta Angara-A5 a decolat cu succes transportând o încărcătură pe orbita joasă a Pământului, marcând prima lansare de pe noul cosmodrom Vostocini din Extremul Orient, conform anunțului făcut de Roscosmos, citat de Reuters.

Lansarea a fost simbolică, având loc cu o zi înainte de aniversarea a 63 de ani de la zborul istoric al lui Iuri Gagarin. Aceasta reprezintă o reafirmare a ambițiilor spațiale ale Rusiei și a eforturilor sale de a dezvolta o nouă rachetă care să înlocuiască modelele din clasa Proton M.

Proiectul „Angara” a fost inițiat în anii `90 și este considerat un proiect de importanță națională. În mod concomitent, oficialii din Moscova au insistat pentru construirea unui nou cosmodrom pe teritoriul Rusiei (Vostocini) pentru a reduce dependența de Kazahstan.

După finalizarea etapei de proiectare în 2004, Rusia a avansat rapid, cu primul zbor al rachetei Angara, construită exclusiv din componente rusești, având loc în 2014 la cosmodromul Plesețk. Un zbor de test a avut loc în 2020, iar în 2021, o altă lansare a avut un eșec.

Ar putea exista viață pe Venus?

Este bine cunoscut faptul că suprafața planetei Venus este extrem de inospitalieră, ceea ce face improbabilă apariția vieții în acele condiții. Totuși, este posibil ca viața să fi apărut nu pe suprafață, ci în atmosfera venusiană.

Această temă a fost discutată în repetate rânduri în ultimele decenii, dar până acum nu s-au găsit dovezi directe ale existenței unor forme de viață extraterestre în atmosfera acestei planete. Totuși, prezența fosfinei, un compus chimic descoperit în 2020 în atmosfera Venusului, a generat un adevărat scandal în comunitatea științifică.

Cercetătorii care au realizat studiul au sugerat că o concentrație de 20 ppb (părți per miliard) nu poate fi explicată prin surse abiogene, ceea ce ar însemna că ar trebui considerată o semnătură biologică.

Diverse echipe de cercetători au efectuat teste independente, însă nu au găsit urme de fosfină. În schimb, autorii inițiali au repetat teste, obținând rezultate similare. Disputa rămâne neclarificată, însă un grup de astrofizicieni de la Universitatea din New York susține teoria semnăturii biologice.

Într-un studiu recent, cercetătorii afirmă că atmosfera lui Venus ar putea susține viața microbiană, în special în norii acesteia, care ar putea oferi un mediu stabil și umed pentru supraviețuirea microorganismelor.

Acest lucru este comparabil cu condițiile de pe Pământ, unde bacterii și diverse forme de polen au fost detectate la altitudini de până la 15 kilometri, iar bacteriile au fost identificate în norii deasupra Alpilor. Aceste micro-organisme pot ajunge la înălțimi datorită vânturilor, evaporării, erupțiilor vulcanice sau impactului meteoriților.

Spre deosebire de norii de pe Pământ, care sunt efemeri, norii de pe Venus sunt stabili și persistă pe perioade lungi. Aceasta ar putea crea un mediu favorabil pentru dezvoltarea și menținerea vieții.

Se speculează că formele de viață microbiană ar putea supraviețui în picăturile de apă din norii venusieni. Chiar dacă dimensiunile lor cresc, ele ar putea cădea în partea inferioară a norilor, dar rata de reproducere a bacteriilor ar putea depăși rata de distrugere a picăturilor care le poartă.

Pe scurt, specialiștii afirmă că există suficiente condiții pentru ca aceste bacterii să se repopuleze și să mențină o populație stabilă. Totuși, recunosc că aceste considerații sunt ipotetice și sunt necesare dovezi suplimentare pentru a confirma existența vieții pe Venus.

Vulpile, domesticite de populațiile precolumbiene, înainte de câini

Câinii au fost primele animale domesticite de oameni, un proces început acum circa 40.000 – 30.000 de ani. Totuși, nu există dovezi ale domesticirii altor specii din familia canidelor, conform unei echipe internaționale de arheologi, antropologi și specialiști în evoluția vieții din Argentina, Marea Britanie și Germania.

Specialiștii au publicat un studiu în Royal Society Open Science, analizând resturi fosile ale unei vulpi descoperite înhumate alături de un individ dintr-o comunitate de vânători din Patagonia, cu aproximativ 1.500 de ani în urmă.

Analiza resturilor nu a arătat semne de consum, indicând mai degrabă o înmormântare intenționată, iar analiza izotopilor de carbon și azot a arătat că animalul a consumat, în principal, hrană vegetală.

Această situație este neobișnuită, având în vedere că vulpile sunt în general carnivore. Faptul că indivizii afllați în aceeași mormântare consumau aceleași alimente sugerează că animalul a trăit în compania lor.

Analizele arată că vulpea aparținea speciei Dusicyon avus, o specie dispărută acum circa 500 de ani, cu dimensiuni similare câinilor din rasa ciobănesc german. Dispărția speciei coincide cu aducerea câinilor în America de Sud de către spanioli, cu circa 600 de ani în urmă.

O altă descoperire din apropierea Buenos Aires a relevat resturile unei vulpi din aceeași specie, înhumate alături de un individ dintr-o comunitate de vânători, având o vârstă de circa 3.000 de ani, ceea ce sugerează că domesticirea vulpilor nu a fost un caz izolat.

Sursa foto: profimediaimages.ro