Raport științific: Spațiul cosmic, locul ideal pentru apariția germenilor vieții
O echipă de astrofizicieni din Franța și Germania a afirmat că spațiul cosmic ar putea fi mediul propice pentru crearea primilor compuși organici, contrar opiniilor că aceste procese au avut loc pe Terra. Această afirmație confirmă o teorie a lui Svante Arrhenius din 1903 și are implicații semnificative asupra înțelegerii existenței vieții în univers.
Spațiul cosmic, nu Terra, ar fi locul ideal pentru apariția germenilor vieții
Discuțiile despre originea vieții au inclus ideea unei „supă primordială”, unde compușii organici s-au format prin reacții chimice complexe. De-a lungul timpului, a apărut și noțiunea de panspermie, care sugerează că viața ar putea avea o origine extraterestră.
Teoria modernă a panspermiei a fost formulată inițial de Svante Arrhenius și a fost acceptată pe scară largă ca explicație pentru evoluția vieții pe nostru glob. Recent, cercetătorii franco-germani și-au susținut teoria că mediile spațiale pot oferi condiții favorabile pentru formarea primilor compuși organici.
În studiile publicate în revistă de specialitate, echipa a efectuat experimente pentru a analiza posibilele condiții de sinteză a peptidelor în mediu terestru primordial. Rezultatele au arătat că formarea peptidelor nu ar fi fost la fel de simplă precum s-a crezut, sugerând că spațiul cosmic ar putea oferi un cadru mai favorabil.
Astfel, aminoacizii s-ar putea forma prin sinteză din compuși anorganici în prezența particulelor de praf cosmic, care facilitează reacțiile. Aceasta poate avea loc atât în medii cu densitate scăzută, cum ar fi spațiul interstelar, cât și în cele cu densitate mare, precum în noile sisteme solare.
Producția de peptide ar putea rezulta din frecarea particulelor de praf sau roci cosmice care generează căldură, suficientă pentru a transforma gheața în apă. Aceste condiții sunt frecvente în sistemele solare în formare.
Teoria susține că peptidele au ajuns pe Terra prin intermediul asteroizilor și comatelor, conform cercetărilor lui Arrhenius. În continuare, oamenii de știință trebuie să investigheze ce condiții sunt necesare pentru ca aceste structuri să evolueze în organisme capabile de replicare, ceea ce ar putea revela gradul de răspândire a vieții complexe în univers.
O nouă specie de șerpi descoperită în India ar putea depăși Titanoboa
Descoperirile din 2002 în Columbia au relevat fosilele unei specii de șerpi preistorici, Titanoboa cerrejonensis, care se crede că a trăit acum aproximativ 66-56 de milioane de ani. Acesta era cel mai mare șarpe cunoscut, cu lungimi între 12,8 și 14,3 metri.
Recent, paleontologii din India au descoperit 27 de vertebre de șarpe care par să depășească acest record. Această specie, cunoscută sub numele de Vasuki indicus, ar fi avut o lungime estimată de până la 15,2 metri, cu multe milioane de ani după dispariția Titanoboa.
Analizând dimensiunile resturilor, unii cercetători contestă estimările bazează pe un număr limitat de vertebre. Este dificil să se construiască o imagine completă a dimensiunilor exacte ale animalului.
Atenția asupra planetei Venus crește în urma unor misiuni NASA
NASA a confirmat continuarea a două misiuni spre Venus (DAVINCI și VERITAS) programate pentru acest deceniu, în ciuda restricțiilor bugetare. Aceasta este alimentată de studii recente care sugerează că Venus, cu toate condițiile sale extreme, ar putea fi un loc unde ar putea exista viață extraterestră.
Stephen Kane, astrofizician american, insistă asupra importanței studierii lui Venus ca exemplu de mediu în care viața ar putea exista în condiții neobișnuite.
Venus și Terra au similarități, precum masa și diametrul, și există teorii conform cărora Venus ar fi avut oceane în trecut. Totuși, se crede că aceste condiții au suferit modificări drastice.
Ipoteza principală sugerează că efectul de seră extrem a evaporat oceanele, lăsând în urmă o atmosferă densă, în principal formată din dioxid de carbon. Venus nu are un satelit natural care să ofere stabilitate, astfel cum face Luna pentru Terra.
Cercetătorul Kane subliniază că avem puține informații despre Venus și caracteristicile sale, inclusiv evoluția geologică.
Chiar dacă, teoretic, Venus ar fi mediu neprielnic vieții, trebuie studiată mai îndeaproape. Oferă perspective despre posibilitatea vieții în condiții extreme și sugerează posibile scenarii pentru viitorul Terrei.
Concluzia lui Kane este că Venus poate fi cheie în înțelegerea evoluției vieții și că astfel de studii sunt esențiale în descoperirea potențialelor forme de viață extraterestră.
Urmați pagina noastră de Facebook pentru cele mai recente informații din lumea științei!
Sursa foto: profimediaimages.ro
