România în liniste: localități în care în ultimii cinci ani s-au născut doar trei copii. Într-o comună cu zece sate, natalitatea s-a limitat la trei nașteri.

În 2024, numărul nașterilor în România a scăzut sub pragul de 150.000, cea mai mică valoare înregistrată din 1930 încoace.

În unele comune nașterile se numără pe degete. La Ceru-Băcăinți (Alba), Brebu Nou (Caraș-Severin) și Bătrâna (Hunedoara), în ultimii cinci ani s-au înregistrat doar trei nașteri. În Bătrâna vârful natalității a fost în 1991 cu patru nașteri; de atunci liniștea a înlocuit plânsul copiilor.

Fenomenul nu este izolat. Zeci de localități din țară au înregistrat între 2020 și 2024 cel mult 20 de nașteri. La nivel urban municipii precum Orșova, Beiuș și Motru se află printre cele mai vârstnice orașe, iar în clasamentul național al orașelor cu natalitate scăzută se află Urlați, Lipova și Videle.

Recorduri negative

Datele Institutului Național de Statistică confirmă scăderea. În 2024 România a înregistrat sub 150.000 de nașteri, cel mai mic nivel din 1930 încoace. Pentru comparație, în 1967 se nășteau aproximativ 330.000 de copii.

Specialistul demograf Vasile Ghețău avertizează că generația din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire; toate celelalte generații au descendența finală sub acest prag.

Ocoliș, un colț de rai din Apuseni: în 10 ani a pierdut 20% din populație

Ocoliș, în Alba, este o comună formată din satele Lunca Largă, Ocoliș (reședința), Runc și Vidolm.

Conform recensământului din 2021, populația comunei Ocoliș este 479 de locuitori, în scădere față de 2011 când erau 616 locuitori.

Aici există un scurt clip de prezentare al comunei.

Ceru – Băcăinți (Alba) : 10 sate în componență, trei nașteri în 5 ani

Ceru-Băcăinți, în Alba, cu cele 10 sate componente, a înregistrat doar trei nașeri în ultimii cinci ani. Localitatea cuprinde satele Bolovănești, Bulbuc, Ceru-Băcăinți, Cucuta, Curpeni, Dumbrăvița, Fântânele, Groși, Valea Mare și Viezuri.

Așa cum indică recensământul recent, populația orașului este de 227 de locuitori; în urmă cu un deceniu populația era dublă, iar natalitatea a fost în scădere.

Pe OLX apar anunțuri cu piatră de Ceru-Băcăinți, posibil extrasă din casele din piatră părăsite, un detaliu unic în România.

Istoricul localității este bogat, însă trecutul nu poate garanta un viitor la fel de luminos.

Râmeț, Alba. 14 sate componente, 7 nașteri în 5 ani

Râmeț, cunoscut în maghiară ca Remete și în germană ca Einsiedl, este o comună din Alba formată din satele Boțani, Brădești, Cheia, Cotorăști, Florești, Olteni, Râmeț (reședința), Valea Făgetului, Valea Inzelului, Valea Mănăstirii, Valea Poienii, Valea Uzei și Vlădești.

Conform recensământului din 2021, populația comunei Râmeț este 426 de locuitori, în scădere față de 2011 când erau 574.

Bunila, Hunedoara. Cinci sate, 5 nașteri în 5 ani

Comuna numără în jur de 500 de locuitori. Consiliul local este dominat de un partid liberal. Din raportul pe 2023 al primarului reiese că nu au fost înregistrate căsătorii, au fost patru decese, iar încasările la bugetul local din taxe și impozite sunt în jur de 80%.

În 2023 s-au născut puțin peste 150.000 de copii în România, cel mai mic nivel din 1930 încoace, arată datele INS.

În 2022 s-au născut puțin peste 170.000 de copii, față de aproape 200.000 în 2021.

Generația din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire. Toate celelalte generații au descendența finală sub nivelul de înlocuire, explica profesorul Vasile Ghețău.

Societatea se schimbă din punct de vedere demografic și nu doar în România. Datele Eurostat arată în ultimele șase decenii transformări dramatice în dinamica populației.

Aceste schimbări vin pe fondul unui declin demografic fără precedent.

În asemenea condiții, numărul profesorilor va trebui redus semnificativ; furnizorii de materiale didactice și jucării vor resimți scăderi ale cererii, iar efecte economice indirecte vor apărea.

Peste 70% dintre cupluri spun că momentan nu își doresc copii. Stabilitatea financiară, siguranța locului de muncă și perspectiva economică joacă rolul decisiv în decizia de a avea sau nu copii.

Rata natalității a scăzut în multe țări dezvoltate din mai multe motive

• - Femeile decid să amâne nașterile pentru a finaliza studiile superioare și pentru a-și construi cariera.
• - Costul locuințelor, programele flexibile de muncă și serviciile de îngrijire contribuie la amânarea formării unei familii.
• - Instabilitatea economică îi determine pe tineri să aștepte să devină financiari înainte de a avea copii.
• - Presiunile economice și nesiguranța locurilor de muncă împiedică decizia de a deveni părinți.
• - Accesul mai bun la mijloacele de contracepție oferă femeilor mai mult control asupra fertilității și facilitează amânarea nașterii.
• - Îmbătrânirea populației este în creștere, iar natalitatea rămâne sub pragul de înlocuire de 2,1 copii per femeie în multe țări.

Decretul nr. 770

Contextul istoric modelează, de asemenea, dinamica demografică din România. La 1 octombrie 1966 Nicolae Ceaușescu a emis Decretul nr. 770 reglementând accesul la avort și contraceptie. Scopul oficial era combaterea imperialismului occidental, în realitate vizând reproducerea forței de muncă.

O sarcină putea fi întreruptă legal doar în câteva cazuri; în 1984 s-a extins avortul la femei cu cinci copii. Avortul ilegal era pedepsit cu închisoarea, arată studiile.

Asistența medicală pentru femeile cu complicații după o operație nereușită era acordată doar dacă era dezvăluit numele persoanei care efectua avortul. În 1989 mortalitatea feminină era cea mai mare din Europa. Interzicerea avortului și lipsa accesului la contraceptive au dus la abandonul masiv al copiilor, în special al copiilor bolnavi. După răsturnarea lui Ceaușescu, legea avortului a fost modificată, iar consecințele Decretului nr. 770 rămân o traumă colectivă pentru poporul român și influențează încă decizia de a avea copii, spun autorii studiului.

Paradoxul demografic

Alocația de stat pentru copii, veniturile nete, stimulentele și rata șomajului nu influențează semnificativ rata natalității în România la nivel de județ. Doar beneficiul pentru creșterea copilului contribuie semnificativ la variațiile ratei natalității, arată un alt studiu.

Pe de o parte, în toate modelele estimate coeficientul PIB per capita a fost negativ, sugerând existența unei relații inverse între PIB-ul regional și rata natalității, la nivel de județ.

Deși acest rezultat poate părea să contrazică așteptările teoretice, el este în concordanță cu modelul de tranziție demografică și cu paradoxul demografic-economic.

Creșterea PIB-ului a fost corelată cu amânarea vârstei la care apare primul copil și, implicit, cu scăderea ratei natalității și fertilității.

Urbanizarea rapidă și îmbunătățirea nivelului de trai se asociază adesea cu creșterea PIB-ului și îi determină pe indivizi să amâne sau să restricționeze conceperea copiilor în mediul urban, prioritizând cariera, educația și alte aspecte ale vieții.

Mai mult, cheltuielile substanțiale asociate creșterii copiilor, inclusiv costurile educației și sănătății, pot reprezenta provocări financiare care duc anumite familii să amâne sau să renunțe la planurile de a avea copii.