Statele Unite reiau activitățile pe litoralul românesc, după o pauză de 11 luni, ca urmare a negocierilor dificile între Rusia și Ucraina.

Statele Unite reiau activitățile pe litoralul românesc, după o pauză de 11 luni, ca urmare a negocierilor dificile între Rusia și Ucraina.
Dronă de supraveghere Global Hawk Foto: Not supplied / WillWest News / Profimedia

Conform informațiilor furnizate de serviciul de urmărire Flightradar24, cu sediul în Stockholm, o dronă de recunoaștere strategică RQ-4B Global Hawk, operată de SUA, a efectuat un zbor recent în zona Mării Negre, așa cum a raportat publicația Kyiv Post, citată de Agerpres.

Zborul dronei, identificat prin codul Forte10, a avut loc din baza aeriană navală Sigonella a NATO din Sicilia, apropiindu-se de coasta României la o altitudine de circa 15.500 de metri, situată la aproximativ 130 de kilometri de Crimeea.

Modelul RQ-4B Global Hawk, fabricat de Northrop Grumman, este cel mai mare vehicul aerian fără pilot din lume, având o anvergură a aripilor de aproximativ 40 de metri și o autonomie de zbor de peste 30 de ore.

Aparatul este echipat cu tehnologii avansate de supraveghere, incluzând radare cu deschidere sintetică și senzori electro-optici și în infraroșu, având capacitatea de a colecta informații în timp real despre activitățile de apărare aeriană, aeronave militare și nave, acoperind o arie de 100.000 de kilometri pătrați în fiecare zi, echivalentă cu dimensiunea Islandei.

Aceasta reprezintă prima misiune a dronei Global Hawk în regiunea Mării Negre de la jumătatea anului trecut.

Reevaluarea poziției SUA față de Rusia

Analiștii militari consideră că acest zbor ar putea indica o modificare în perspectiva Statelor Unite față de atitudinea rigidă a Rusiei, având în vedere că misiunea aeriană a fost efectuată imediat după discuțiile ruso-ucrainene mediate de Turcia în 16 mai la Istanbul, discuții ce s-au soldat cu un eşec.

Negocierile directe între delegațiile Ucrainei și Rusiei, desfășurate pentru prima dată în ultimii trei ani, au durat sub două ore și s-au încheiat cu un singur acord: schimbul a 1.000 de prizonieri de război de fiecare parte.

În cadrul acestor discuții, liderul delegației ruse, Vladimir Medinski, a avertizat că Rusia își poate continua activitatea militară în Ucraina pe termen nelimitat, amintind de Marele război nordic din secolul al XVIII-lea, care a durat 21 de ani, dacă Kievul nu acceptă cedarea regiunilor Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, nu recunoaște anexarea Crimeei și nu adoptă o poziție neutră.

Potrivit publicației Financial Times, Steven Witkoff, trimisul special al președintelui pentru Rusia, a decis să-și anuleze vizita programată la Moscova după aceste negocieri.

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a reafirmat necesitatea de a intensifica sancțiunile împotriva Moscovei și de a extinde asistența militară pentru Ucraina.

O convorbire telefonică între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin fusese planificată pentru luni după-amiază, ora Europei.

Casa Albă a confirmat că apelul a fost inițiat în dimineața acelei zile, conform orelor din Washington. Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a declarat că scopul lui Donald Trump este „să aducă acest conflict la un final”, menționând că președintele SUA a devenit „obositor și frustrat” din cauza comportamentului Moscovei și Kievului, conform AFP.

Recomandari
Show Cookie Preferences