Străzile sunt invadate de sunete generate de telefoanele mobile în mod public
Mulți dintre noi observăm comportamente inexplicabile în societate. Am participat la evenimente precum înmormântări, nunți sau botezuri, unde strigătele și indicațiile se îmbină cu apelurile video efectuate în public. Acest fenomen, pe care îl describ ca Videonesimțire, reflectă o libertate excesivă, lipsa de pudor și bun simț în activitățile cotidiene. În malluri, pe stradă sau la birou, suntem bombardați de conversații zgomotoase purtate la telefon, adesea de pe un speaker, purtate cu un desconsiderat folos de binele comun.
Mă întreb de ce ar trebui să fiu implicat în viața altora. De ce să asist la evenimentele lor personale, cum ar fi nunțile sau botezurile? Existența acestor transmisii live pe străzi ne provoacă un disconfort. Suntem nevoiți să ascultăm detalii despre mesele la care participă alții sau despre procedurile estetice pe care le aleg.
De fiecare dată când mă aflu pe stradă, mă simt copleșit de o avalanșă de zgomote și gesturi. Aceste comportamente nu mai sunt doar ale unui individ, ci sunt parte dintr-o cultură de invazie. Străzile nu mai sunt simple căi de trecere, ci sunt terenuri de manifestări sociale intime.
Experiențele mele la nunți sunt presărate cu intruziuni de acest tip, unde străinii emit judecăți despre aspectul mirilor. La înmormântări, suntem martorii unor scene inadecvate, unde nu se respectă memoria celor decedați. Respectul se pierde în fața dorinței de atenție.
Am trăit momentul în care, pe o stradă aglomerată, am fost dat afară dintr-un live de un cunoscut, care m-a acuzat că îi stric transmisia. Într-un tramvai, am asistat la o mamă care a apelat la fiul său la o conversație video, îndemnându-l să se comporte.
Acum, am acces la intimitățile altora, iar aceștia la ale mele. Este un paradox ce ne face să ne întrebăm care ne sunt limitele personale în această epocă digitală.
Am citit că telefoanele ar putea fi dăunătoare pentru sănătatea creierului, contribuind la acest comportament zgomotos. Oare ne-am lăsat atât de influențați de trendurile sociale?
Cred că există o tendință de imitație a personajelor publice pe care le vedem frecvent. Oamenii se angajează în astfel de activități pentru a se conforma așteptărilor.
În acest mediu urban, mă simt tot mai singur, chiar și în mijlocul mulțimii. Privind dincolo de indiferența care ne înconjoară, căutăm mereu conexiuni, fără a le găsi. Distincția între viața personală și publică devine tot mai neclară, iar solitudinea devine o constantă în mijlocul agitației.
