Succesorul lui Klaus Iohannis trebuie să evite greșelile anterioare și să acorde atenție națiunii pe care o reprezintă
„Deși prerogativele sale sunt aparent limitate, președintele este, în România, instituția care are responsabilitatea de a menține echilibrul funcționării Republicii. El nu este un simplu vorbitor sau un personaj pe rețelele sociale, ci devine vocea și voința României în momente cruciale”, afirmă profesorul de drept constituțional Ioan Stanomir.
Moștenirea lăsată de Klaus Iohannis este, de fapt, un impas democratic. România pe care o va lăsa în urmă este un stat în care economia și politica externă reflectă slăbiciunea noastră ca națiune. Stabilitatea invocată, în numele căreia pluralismul și competiția au fost compromise, s-a dovedit a fi doar o iluzie.
Urmările acestor decizii din noiembrie 2024 și ulterior nu sunt decât o istorie a degradării unei democrații slăbite de cei care ar fi trebuit să o apere. Frustrarea colectivă, influențele externe și ineficiența instituțiilor statului s-au combinat, conducând la confuzia actuală.
„O republică slăbită, ezitantă și izolată internațional ar putea fi fatală”
În România de azi, conceptul de republică este mai mult un ideal. Regăsirea unui parcurs republican, prin respingerea radicalismului și a mediocrității, devine o necesitate urgentă. Pentru a proteja democrația constituțională, aceasta trebuie să fie credibilă, mobilizând loialitatea civică. O republică slăbită, nesigură și izolată internațional ne poate pune în pericol, iar acest impas ar putea conduce la o criză care amenință existența noastră comună.
Deși prerogativele sale sunt limitate, președintele trebuie să regleze echilibrele din funcționarea Republicii. Președintele nu este un simplu vorbitor sau o figură de divertisment, ci vocea și voința României în momente critice.
Prin Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), prin relația cu Adunările și Guvernul, și prin referendumuri, președintele are capacitatea de a modela scena politică, având la dispoziție instrumentele necesare pentru a garanta domnia legii și continuitatea constituțională.
Misiune în slujba statului
Funcția de președinte trebuie percepută ca un vârf al angajamentului față de stat. Numai președintele poartă povara deciziilor dificile și trebuie să aibă curajul de a confrunta provocările cu care ne confruntăm, ca națiune. De asemenea, el are rolul important de a implica cetățenii în discuțiile despre viitorul comun.
Președintele României reprezintă viitorul republicii în sine. Mai mult decât o figură efemeră, președintele este, pe durata mandatului, imaginea vie a statului, responsabilitățile sale venind adesea la pachet cu un sentiment de singurătate.
Succesorul lui Klaus Iohannis nu poate repeta greșelile acestuia. Președintele ales nu își mai poate permite să ignore națiunea pe care o reprezintă, mai ales în momentele critice când prezența sa este esențială. Principalul obiectiv al următorului președinte trebuie să fie restabilirea demnității funcției sale, conform cerințelor constituției.
„Rusia nu poate fi aliat sau prieten”
Președintele României nu poate renunța la misiunea sa de a proteja independența națiunii. Această independență poate fi asigurată doar prin respingerea clară a oricărei forme de imperialism rusesc. Suveranitatea noastră nu se construiește pe izolare, ci prin întărirea legăturilor cu Europa și America. Rusia nu poate fi considerată nici aliat, nici prieten; a alege această cale ar fi o trădare gravă.
Președintele, atât simbolic cât și legal, reprezintă însăși republica, iar aceasta nu poate solicita loialitate fără a garanta libertățile cetățenilor. Numai prin acest contract se poate asigura viitorul republicii: prudența și gândirea critică trebuie să ne ghideze spre un viitor bazat pe demnitatea umană.
Acest articol a fost inițial publicat pe Contributors.ro.
