Un director de management al riscurilor propune 5 măsuri pentru reechilibrarea bugetului: dimensionarea corectă a aparatului administrativ

Într-o perioadă în care România se confruntă cu o presiune fiscală tot mai mare și în contextul în care discuțiile privind o posibilă creștere a impozitelor devin tot mai frecvente, mediul de afaceri atrage atenția asupra posibilelor efecte negative. Conform economistului Iulian Lolea, din cadrul Confederației patronale Concordia, măsurile fiscale tradiționale ar putea transforma provocările curente într-o criză economică reală.

Lolea subliniază că atât veniturile, cât și cheltuielile suscită îngrijorări în actuala situație economică, cu multiple voci care sprijină creșterea taxelor sau prevăd imposibilitatea de a evita acest scenariu. ”Noi propunem soluții alternative, având în vedere că am trecut printr-o perioadă de intensificare a măsurilor fiscale în ultimii doi ani, inclusiv creșteri de taxe și eliminări de facilități fiscale,” afirmă Lolea, care deține și funcția de Director al Managementului Riscului la Raiffeisen Asset Management.

TVA: problema nu este cota, ci colectarea

România se confruntă cu cel mai mare deficit de încasare a TVA-ului din Uniunea Europeană, depășind 30%. În condițiile în care aproximativ 1 din 3 lei nu este colectat, Lolea se întreabă care ar fi impactul unei creșteri a TVA-ului. Răspunsul este că, de fapt, nu ar exista niciun efect pozitiv.

Îmbunătățirea colectării și combaterea evaziunii fiscale ar soluționa deficitul în următorii doi ani. Această chestiune este mai degrabă o problemă de eficiență în cadrul autorităților, consideră economistul.

În ultimii doi ani, economia României a înregistrat o continuă încetinire, iar primele trimestre din 2025 au adus o stagnare comparativ cu perioada anterioară din 2024. Este necesară adoptarea unor măsuri de stimulare economică. O intensificare a regimului fiscal ar putea duce la o scădere economică, iar veniturile suplimentare ar putea să nu fie suficiente.

Un studiu realizat de ASE și Concordia subliniază că creșterea TVA-ului sau a impozitului pe venit poate restrânge ritmul de creștere a PIB-ului real, cu variații între 0,2 și 0,8 puncte procentuale. Creșterea impozitului pe venit reprezintă cea mai dăunătoare măsură, având și un impact psihologic negativ semnificativ.

Alternativa: eficiență și optimizare

Lolea susține necesitatea eficientizării activității statului și optimizării cheltuielilor publice, sugerând un set de cinci măsuri de urmat.

• Dimensionarea corectă și eficientizarea aparatului administrativ din agențiile de stat și alte instituții publice, având în vedere dovezile ce sugerează probleme de eficiență.

• Evaluarea detaliată și auditarea cheltuielilor exponențiale din cadrul programului Anghel Saligny, pentru a elimina investițiile ineficiente.

• Creșterea încrederii în statul român pe piețele internaționale, cu scopul de a reduce cheltuielile cu dobânzile, care ar putea depăși 2,5% din PIB în 2025; soluționarea acestui aspect ar putea economisi 0,5% din PIB pentru finanțările viitoare.

• Eliminarea sporurilor nejustificate pentru diverse categorii de bugetari.

• Concesionarea unor elemente de infrastructură, ceea ce ar reduce cheltuielile cu mentenanța și ar contribui la creșterea veniturilor statului.

România se confruntă cu o alegere: calea ușoară și riscantă a creșterii taxelor, menținând instabilitatea economică, sau opțiunea pentru reformele structurale necesare, care, deși dificile din punct de vedere politic, reprezintă singura soluție viabilă pentru obținerea echilibrului bugetar și a prosperității economice. Este urgent să se ia decizii îndrăznețe, deoarece costurile inacțiunii ar putea fi insuportabile pentru țară.

Confederația Patronală Concordia cuprinde 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, având o contribuție de 30% la PIB și cu peste 450.000 de angajați în 3900 de firme mari și mici, cu capital românesc și străin. De asemenea, este singura organizație din România ce face parte din BusinessEurope, Organizația Internațională a Angajatorilor (IOE) și Business at OECD (BIAC).