Val de arestări și execuții în Iran, în urma conflictului cu Israelul / Îngrijorări pentru situația disidenților și a jurnaliștilor

Autoritățile din Iran au realizat numeroase arestări și execuții ale persoanelor suspectate de a avea legături cu agențiile de informații israeliene, în urma intensificării tensiunilor dintre cele două ţări.

Oficialii din Iran au semnalat o infiltrare fără precedent a agenților israelieni în serviciile de securitate iraniene.

Există suspiciuni că informațiile transmise Israelului au contribuit la comiterea unor asasinate de amploare în timpul conflictului.

Aceste asasinate includ uciderea unor comandanți de rang înalt ai Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) și a anumitor oameni de știință din domeniul nuclear, acțiuni pe care Iranul le atribuie agenților Mossad care operează în interiorul țării.

Perturbate de precizia acestor atacuri, autoritățile iraniene au început să vizeze orice individ suspectat de colaborare cu serviciile secrete externe, invocând motive de securitate națională.

Totuși, mulți au exprimat îngrijorarea că aceste acțiuni sunt și o formă de a reduce la tăcere disidența și de a întări controlul asupra populației, conform unor surse media.

Sute de arestați, cel puțin șase execuții

În decursul conflictului de 12 zile, autoritățile iraniene au executat trei persoane acuzate de spionaj în favoarea Israelului.

La o zi după încetarea focului, au avut loc alte trei execuții pentru acuzații similare.

De atunci, oficialii au anunțat arestarea a sute de suspecți în întreaga țară, acuzați de spionaj.

Televiziunea națională a difuzat mărturisiri ale unor deținuți, care ar fi recunoscut că au colaborat cu agențiile israeline.

Activistii pentru drepturile omului și-au exprimat temerile în legătură cu aceste mărturii, subliniind practica Iranului de a obține confesiuni prin coercție și desfășurarea unor procese inechitabile.

„O luptă continuă”

Se fac speculații că pot urma și alte execuții.

Ministerul Informațiilor din Iran susține că este implicat într-o „luptă constantă” împotriva ceea ce ei numesc rețele de spionaj occidentale și israeliene, incluzând agenții CIA, Mossad și MI6.

Conform agenției de știri Fars, conectată la IRGC, în urma atacului israelian asupra Iranului pe 13 iunie, „rețelele de informații israeliene au devenit extrem de active în interiorul țării”.

Fars a raportat că în acest interval de 12 zile, serviciile secrete și forțele de securitate iraniene au arestat „peste 700 de persoane legate de această rețea”.

Presiune asupra presei

Guvernul iranian a intensificat de asemenea presiunea asupra jurnaliștilor care activează pentru mass-media persană din afaceri, inclusiv BBC Persian și Iran International, precum și Manoto TV, cu sediul în Londra.

Conform Iran International, IRGC a arestat familia uneia dintre prezentatoarele sale din Teheran pentru a o determina să demisioneze, din cauza modului în care canalul a relatat conflictul cu Israelul.

Prezentatoarea a primit un apel de la tatăl ei – la sugestia agenților de securitate – care o îndemna să demisioneze și o avertiza cu privire la posibilele consecințe.

Odată cu începutul conflictului, amenințările împotriva jurnaliștilor BBC Persian și familiilor lor s-au agravat.

Conform jurnaliștilor, oficialii iranieni din domeniul securității au declarat că, în contextul războiului, au dreptul să-i vizate pe membrii familiilor acestora ca pe niște ostatici.

De asemenea, jurnaliștii au fost denumiți „mohareb” – un termen care se traduce prin „cel care poartă război împotriva lui Dumnezeu” – o acuzație ce poate duce la pedeapsa capitală conform legislației iraniene.

Manoto TV a raportat situații similare, inclusiv amenințări adresate familiilor angajaților și cereri de a întrerupe orice legătură cu postul.

O campanie mai extinsă

Analiștii consideră aceste tactici parte integrantă a unei strategii mai ample de reducere la tăcere a disidenței și intimidare a angajaților mass-media exilat.

Agențiile de securitate au reținut, de asemenea, zeci de activiști, scriitori și artiști, multe dintre ele fără acuzații oficiale.

Și s-au raportat arestări ale membrilor familiilor celor care au fost uciși în protestele împotriva guvernului „Femeie, Viață, Libertate” din 2022.

Aceste acțiuni sugerează o campanie extinsă care vizează nu doar activiștii actuali, ci și pe cei din valurile anterioare de disidență.

Pe perioada conflictului, guvernul iranian a impus restricții severe asupra accesului la internet.

Restricționarea accesului la internet în momente de criză, în special în timpul protestelor naționale, a devenit o practică obișnuită în Iran.

Paralele cu anii 1980

Apărătorii drepturilor omului și observatorii politici au comparat situația curentă cu anii 1980, când autoritățile iraniene au suprimat brutal opoziția politică pe parcursul războiului cu Irakul.

Există temeri că, pe fondul slăbirii poziției internaționale a Iranului după conflictul cu Israelul, guvernul ar putea recurge la măsuri și mai brutale, incluzând arestări în masă și execuții.

Criticii fac referire la evenimentele din 1988, când, conform organizațiilor de drepturile omului, mii de prizonieri politici – mulți deja condamnați – au fost executați în urma unor procese rapide și secrete, de către așa-numitele „comisii ale morții”.

Majoritatea acestor victime au fost îngropate în morminte comune nemarcate.