Banii toxici nu se reduc, dar Guvernul Bolojan apelează la solidaritatea elevilor și studenților. O întrebare pentru președintele Nicușor Dan și pentru premier

Cheltuieli extravagante precum mașini de lux, vacanțe în locații exotice, sute de milioane de lei pentru știri plătite, salarii exorbitante și afaceri cu firme apropiate sunt doar câteva dintre exemplele de utilizare necorespunzătoare a fondurilor publice. Atunci când președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan discută despre reduceri și economii, ar trebui să înceapă de la vârful ierarhiei. Nu este acceptabil să ignori miliardele de lei folosite din bugetul de stat pentru manevre politice, în timp ce ceri susținere din partea elevilor, studenților sau angajaților din sectorul privat.

Joi, în cadrul unei conferințe la Bruxelles, după Consiliul European, președintele Nicușor Dan a explicat decizia de a reduce bursele pentru elevi: „Mi s-a spus că sistemul burselor din învățământul preuniversitar nu este întâlnit în alte părți ale Europei.”

Prin această declarație, președintele a sugerat că a fost descoperită o problemă pe care Guvernul se străduiește să o rezolve, identificând o lacună bugetară ce trebuie înlăturată. Elevii care au muncit pe parcursul anului fără a fi informați despre limitarea burselor vor fi cei afectați. Odată ce competiția a fost încheiată, aceste reguli au fost modificate. Un guvern responsabil oferă recompensele la începutul anului școlar, nu la final. În România, totul se desfășoară invers. De altfel, reducerile burselor au fost anunțate de premierul Ilie Bolojan după ședința de guvern.

Este simplu să ataci categoriile vulnerabile care nu se pot apăra. Dar dacă ne referim la principii precum transparența în utilizarea banului public, să vedem cum se comportă Nicușor Dan și Ilie Bolojan în fața unor adversari puternici, precum Marian Neacșu sau Sorin Grindeanu.

O promisiune care nu a fost respectată

În acest context, o întrebare pentru președintele Dan și premierul Bolojan, care a acuzat ieri o creștere inexplicabilă a sumelor destinate burselor în ultimii ani: există vreo țară civilizată din Europa unde partidele de guvernare cumpără presa în mod secret din bani publici pentru a-și apăra imaginea? Există o națiune civilizată în care subvenția pentru partide a crescut de la 14,5 milioane de lei în 2016 la 380 de milioane de lei în 2024?

Site-ul de investigații Snoop.ro a realizat o analiză a anului electoral 2024: peste 200 de milioane de euro au fost direcționați către partide prin subvenții și rambursări. Ce s-a întâmplat cu acești bani? Oare știe președintele României? Societatea a fost informată conform legii 544/2001 privind accesul liber la informațiile de interes public? Sau totul rămâne învăluit în mister, o combinație politică?

Promisiunile anuale de reducere a subvențiilor pentru partide au devenit o minciună perpetuă a politicianismului. Căutați și veți găsi declarații ale liderilor politici care promit aceleași reduceri, dar în realitate, aceștia mint fără ezitare. Nimeni nu a fost tras la răspundere pentru acestea.

Problema nu este doar cuantumul subvenției, ci și modul în care partidele gestionează banii publici. Acestea au promis că, prin obținerea subvențiilor, vor asigura 100% transparență.

Sub conducerea lui Marcel Ciolacu, PSD a ascuns toate contractele cu presa în ultimii cinci ani, în ciuda faptului că legea îi obligă să le facă publice. Ciolacu a susținut un sistem nociv în care banii publici au sprijinit presa care să îi laude realizările. Articolele cu același conținut apăreau pe diverse site-uri, fără a menționa că este vorba de publicitate politică. Scopul a fost clar: îmbunătățirea imaginii lui Marcel Ciolacu și a PSD.

Fostul lider PSD a format o rețea pentru a distribui banii publici, coordonată de Bogdan Popescu, care a gestionat întreaga operațiune secretă. Sorin Grindeanu, fost prim-vicepreședinte în echipa lui Ciolacu, a anunțat că va prezenta contractele cu presa, dar rămâne de văzut dacă va respecta această promisiune.

În 2022, am întrebat-o pe Grindeanu dacă sumele alocate presei ar trebui să fie public transparent, el afirmând că da. Acest lucru poate fi revăzut în înregistrarea disponibilă pe Snoop.ro. Acum, acțiunile lui sugerează contrariul.

Cine ar trebui să asigure controlul cheltuirii fondurilor publice?

Cine trebuia să asigure controlul sumelor cheltuite de partide în ultimele zile? Mihai Busuioc, propus de PSD pentru funcția la Curtea Constituțională, și Toni Greblă, acuzat de majorarea nejustificată a salariului la Autoritatea Electorală Permanentă. Acest scut a protejat PSD, asigurând că nicio informație nu ajunge la societate.

Paul Stănescu este un alt personaj esențial. Atunci când Crin Antonescu și-a lansat candidatura, am întrebat de ce partidul a cheltuit 34 de milioane de lei în ianuarie 2025 pentru presă și propagandă. Răspunsul la solicitarea mea nu a venit niciodată. Stănescu m-a ignorat și s-a urcat în mașina de partid, demonstrând cum acești lideri social-democrați înțeleg să respecte societatea.

Marian Neacșu, vicepremier în guvernul Bolojan, este responsabil pentru majorarea subvenției în era Dragnea, împreună cu Mircea Drăghici, condamnat pentru un comportament similar.

De ce este esențial să știm cum sunt folosiți banii publici?

Manipularea prin intermediul presei distorsionează grav democrația. În fața noastră apar doar știrile dorite de clasa politică, iar pe televiziuni vedem doar propagandă de partid. Tinerii trebuie să conștientizeze că acest model a fost promovat de Adrian Năstase (PSD) între 2000 și 2004. România a regresat cu 20 de ani din cauza unor lideri ca Marcel Ciolacu sau Nicolae Ciucă.

Trebuie să ne amintim că președinții partidelor urmăresc să controleze informația. Transparența nu este un moft, ci o lege. Cei care nu respectă acest principiu nu merită să guverneze.

Sorin Grindeanu trebuie să decidă dacă vrea să respecte legea sau să devină complicele lui Marcel Ciolacu. Va acționa în favoarea societății sau va proteja clanul care a ascuns cheltuielile? Nicușor Dan trebuie să demonstreze că schimbările sunt posibile și că reforma trebuie să înceapă cu partidele, deoarece nimeni nu este mai presus de lege.

La finalul acestor ani, rămâne o întrebare crucială: ce motive aveți să ascundeți toate plățile făcute din bani publici în ultimii cinci ani? Unde s-au dus banii și pentru ce servicii? Ce importanță are legea pentru clasa politică? Nicușor Dan va exercita presiune asupra lui Neacșu și Grindeanu sau îi va proteja precum Klaus Iohannis? Vom vedea rapid cum se va poziționa și ce tip de președinte intenționează să fie.