CSM avertizează că propunerile din programul de guvernare „vor destabiliza justiția”. Consiliul invită judecătorii și procurorii la adunări generale
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat convocarea adunărilor generale ale judecătorilor și procurorilor pentru luni, 30 iunie, ca reacție la nemulțumirile generate de măsurile incluse în programul de guvernare referitor la reforma sistemului judiciar. Magistrații urmează să discute o solicitare adresată politicienilor prin care cer să nu se modifice statutul judecătorilor și procurorilor.
Într-un comunicat de presă difuzat joi, CSM afirmă că readucerea în discuția publică a unor aspecte esențiale ale statutului judecătorilor și procurorilor se face cu „ignorarea problemelor reale ale sistemului de justiție”. De asemenea, instituția subliniază că măsurile prevăzute în programul de guvernare asumat de Guvern vor avea ca „singur efect destabilizarea serviciului public de justiție”.
CSM reafirmă că autoritatea judecătorească are un statut constituțional în cadrul puterii de stat și atrage atenția asupra riscurilor generate de „stigmatizarea constantă” a magistraților în spațiul public.
Consiliul subliniază, de asemenea, că nivelul salariilor și condițiile de pensionare ale magistraților trebuie să respecte standardele europene, jurisprudența Curții Constituționale, incompatibilitățile și interdicțiile funcției, precum și volumul și complexitatea muncii în justiție.
CSM reamintește că a propus soluții pentru reducerea cheltuielilor bugetare, inclusiv desființarea unor instanțe și parchete sau accelerarea digitalizării dosarelor.
„Dacă se urmărește realizarea unor economii reale în bugetul statului, nu doar adoptarea unor măsuri cu impact mediatic și fără substanță, Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că există soluții eficiente pentru atingerea acestui obiectiv, care au fost propuse în mod repetat de Consiliu, cum ar fi:
– reorganizarea activității judiciare prin desființarea unor instanțe și parchete (cel puțin câte o judecătorie/un parchet din circumscripția fiecărui tribunal/parchet de pe lângă tribunal);
– promovarea exclusivă a comunicării electronice, cel puțin în relațiile cu instituțiile publice;
– accelerarea digitalizării pentru a transforma dosarul exclusiv în format electronic, în special în cazul cauzelor care implică instituții publice și/sau profesioniști, ceea ce ar conduce la diminuarea substanțială a cheltuielilor pentru consumabile (justiție fără hârtie);
– creșterea taxelor de timbru în conformitate cu realitatea socio-economică, astfel încât acestea să reflecte costurile implicate în soluționarea litigiilor, coroborată cu măsuri adecvate pentru eficientizarea ajutorului public judiciar;
– implementarea unor măsuri eficiente pentru recuperarea prejudiciilor cauzate de infracțiuni”, se menționează în comunicatul de presă citat.
Cum intenționează Guvernul Bolojan să reformeze justiția
Stabilirea vârstei de pensionare la 65 de ani, interzicerea cumulului pensiei cu salariul, scoaterea diurnelor nejustificate și reangajarea judecătorilor pensionari prin extinderea perioadei de revenire în sistem de la 3 la 7 ani sunt doar câteva dintre măsurile din domeniul justiției incluse în proiectul Programului de guvernare 2025-2028.
În total, documentul consultat conține 39 de măsuri pentru reformarea sistemului judiciar, multe dintre ele având stipularea că vor fi implementate „cu respectarea deciziilor CCR”. Printre propuneri se numără limitarea la un singur mandat de 5 ani pentru procurorii de rang înalt, evaluarea legislației privind salariile în justiție, reorganizarea instanțelor și parchetelor, crearea unor secții specializate pentru mediul de afaceri și introducerea unor măsuri destinate reducerea volumului de cauze în instanțe.
