România, lider european în privința prețurilor la alimente și băuturi nealcoolice
Conform unui raport emis de Institutul Național de Statistică (INS), se confirmă că România are cele mai reduse prețuri din Uniunea Europeană la alimente și băuturi nealcoolice. Slovacia și Polonia urmează ca țări cu prețuri competitive în acest domeniu, potrivit datelor publicate vineri de INS.
Datele INS, bazate pe statistici Eurostat, indică faptul că, în 2024, România se poziționează ca cel mai accesibil stat din UE în sectorul ‘Alimente și băuturi nealcoolice’, având prețuri cu 76% mai mici decât media europeană. Slovacia și Polonia se află pe locurile doi și trei, cu prețuri de 83% și respectiv 87% sub media UE.
În contrast, Luxemburg are cele mai mari prețuri la această categorie de produse, cu un indice de 125%, urmat de Danemarca, cu 120%.
Conform INS, indicii prețurilor reflectă câte unități monetare sunt necesare pentru achiziționarea unui volum echivalent de bunuri și servicii în diferite țări, raportat pentru fiecare grupă.
Pentru anul 2024, consumatorii din Uniunea Europeană plătesc, în medie, 100 euro pentru bunurile și serviciile compuse în consumul final, în timp ce în Danemarca se ajunge la 143 euro, iar în Bulgaria se plătesc doar 60 euro.
În 2024, Bulgaria înregistrează cea mai scăzută medie a prețurilor bunurilor de consum și serviciilor, cu 40% sub media UE, iar România este pe locul doi, la 36% sub media europeană.
România, prețuri accesibile și în sectorul recreerii și culturii
De asemenea, România se remarcă prin cel mai redus nivel al prețurilor la categoria „Recreere și cultură” (67%), urmată de Bulgaria cu 68%.
Analizând PIB-ul per capita, România are o valoare de 78% comparativ cu media Uniunii Europene, fiind precedată doar de Ungaria și Croația, care sunt ambele la 77% față de media UE.
Cea mai scăzută valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor în 2024 a fost înregistrată de Bulgaria, cu 34% sub media UE, iar cel mai său PIB a fost în Luxemburg, cu 142% peste media UE.
Această situație este parțial explicată prin numărul mare de străini care contribuie semnificativ la PIB-ul țării, dar nu sunt inclusi în populația rezidentă, conform informațiilor publicate.
