VIDEOINTERVIU România și Moldova nu pot rămâne passive. Avertismentul președintei Georgiei, Salome Zurabișvili

VIDEOINTERVIU România și Moldova nu pot rămâne passive. Avertismentul președintei Georgiei, Salome Zurabișvili
Salome Zurabișvili

Salome Zurabișvili solicită Uniunii Europene o reacție promptă și clară, subliniind că tăcerea față de amenințările Rusiei afectează încrederea în UE. Într-un dialog, președinta Georgiei discută despre pericolele propagandei digitale și responsabilitatea europeană.

  • Când Rusia a atacat Ucraina în primăvara anului 2022, Georgia a fost scena unor manifestări rapide și masive împotriva agresorilor, deoarece țările din est cunosc bine regimul autocratic din Rusia, consideră Salome Zurabișvili.

Salome Zurabișvili lansează un apel de alarmă, afirmând că Rusia testează amenințări hibride în Est, amenințări care vor fi extinse fără un răspuns adecvat. „România, Georgia și Moldova sunt terenuri de testare pentru o nouă strategie care implică manipularea alegerilor, propaganda și tehnologiile digitale pentru a destabiliza democrațiile. Interviul a avut loc la București, înainte de congresul USR, la care Zurabișvili a fost invitată.

Fost diplomat francez, Salome Zurabișvili face parte din istoria Georgiei ca prima femeie președinte, născându-se la Paris în 1952 într-o familie de refugiați georgieni. A urmat studii la Sciences Po în Franța și la Columbia University în SUA, devenind ambasadoare a Franței în Georgia, și ulterior ministru de Externe, pentru ca în 2018 să preia funcția de președinte.

„Agresiunea militară este clară: știm de unde vine, știm cine este responsabil. Războiul hibrid este mult mai complex”

Salome Zurabișvili afirmă că Putin a pierdut efectiv, nu având succes în îndeplinirea obiectivelor militare inițiale în Ucraina. Acesta a pierdut prestigiul militar.

Deși Putin a încercat să cucerească Kievul și să schimbe regimul, Ucraina s-a dovedit a fi mult mai rezistentă și continuă lupta. Nu a demonstrat planificarea tactică de care se lăuda.

Costurile pentru Putin au fost considerabile în resurse militare și umane. Deși poate că aceste pierderi contează mai puțin în Rusia, tot sunt semnificative. Se pare că Putin și-a dat seama de eșec și își revizuiește strategia.

Cum poți prelua o țară fără arme: Exemplul Georgiei

Președinta Georgiei discută despre modul în care Rusia, după eșecul militar, a trecut la o strategie hibridă. Georgia devine un experiment în acest sens, iar România a fost testată parțial, fără succes în acest stadiu.

Atacul asupra Moldovei arată cum se poate prelua controlul unei țări fără confruntare militară, prin instrumente ce par democratice, cum ar fi manipularea alegerilor și propagandă intensă. Această situație este larg întâlnită în Georgia.

Propaganda rusească, legi inspirate de Moscova, și un guvern care pare a susține interesele rusești sunt observate, deviationând de la parcursul european, renunțând la integrarea cu Uniunea Europeană, contrariind dorințele populației.

„Mijloacele noastre de apărare sunt învechite”

Președinta subliniază că libertatea se câștigă cu greu. În România, s-a reușit, prin eforturi, să se prevină o schimbare politică similară cu cea din Georgia. Lupta continuă și nu se finalizează cu o singură victorie.

Așadar, propaganda rusească, care este mai bine stăpânită decât intervențiile militare, reprezintă o amenințare perenă pentru Europa. Acesta este un domeniu în care Rusia excelează, dat fiind fundalul său din KGB.

Această strategie nu implică costuri directe pentru Rusia, ceea ce face agresiunea hibridă mai greu de identificat și combătut.

După alegeri, Georgia a trebuit să facă față acuzațiilor de fraudă electorală, cu dovezile apare doar pe parcurs. Asta subliniază nevoia de instrumente de prevenire și observare a alegerilor.

Misiunile tradiționale de observare a alegerilor nu sunt eficiente în fața provocărilor actuale, cum ar fi manipularea prin noile tehnologii.

„Nicuşor Dan înţelege foarte bine ameninţarea Rusiei”

Salome Zurabișvili apreciază că președintele României, deși nou în funcție, înțelege amenințarea Rusiei. Se arată optimistă că va reacționa rapid.

Deși unele state din Uniunea Europeană, cum ar fi România, sunt conștiente de pericole, răspunsul instituțiilor europene este în general lent. Este esențial ca țări ca România să joace un rol activ în semnalizarea amenințărilor.

„Rusia testează limitele. Trebuie să colaborăm pentru a găsi un răspuns”

Se așteaptă o reacție europeană la provocările Rusiei. Testarea limitelor de către Rusia arată nevoia acută de coordonare între democrațiile europene.

Apropierea partidelor care promovează agenda Moscovei subliniază vulnerabilitățile interne. Este necesară o contra-propagandă eficientă.

Credibilitatea Uniunii Europene în pericol

Când cetățenii susțin principiile europene iar liderii le ignoră, se ridică întrebarea despre eficacitatea Uniunii Europene. Este esențial ca UE să nu mai evite exprimarea clară a poziției sale.

Primul pas ar fi exprimarea adevărului fără ezitare, chiar dacă nu există soluții imediate. După aceasta, trebuie să se elaboreze și instrumentele necesare pentru a reacționa.

Uniunea Europeană are puterea necesară și investește masiv în țările partenere, astfel că trebuie să apere aceste investiții.

„Toată lumea îşi ţine respiraţia, dar nu este momentul pentru asta”

Crede că Uniunea Europeană ar trebui să dezvolte capacități militare ce pot răspunde și la amenințările non-militare. Europa trebuie să aibă instrumente de reacție la atacuri cibernetice și manipulări.

Între crizele globale, nu este timp pentru a sta pe margine. Acțiunea este mai necesară ca niciodată.

Recomandari
Show Cookie Preferences