Alegeri prezidențiale 2025: Românii ignorați de PSD și PNL. De ce alegătorii nu se mobilizează la vot în condiții de mize mari?

Pentru a doua oară în ultimele câteva luni, un candidat susținut de PSD sau PNL nu a reușit să ajungă în turul doi al alegerilor prezidențiale, evidențiind distanța considerabilă dintre principalele partide din România și alegători.

• Atunci când au fost în joc mize importante, alegătorii polonezi și germani au participat masiv la vot. De ce nu se întâmplă același lucru în România?

Partidele PSD, PNL și UDMR au investit 80 de milioane de lei în campania lui Crin Antonescu, fără a avea rezultatele dorite. Această sumă ar fi trebuit să compenseze lipsa de încredere a alegătorilor și a activelor de partid, însă nu au reușit. Politicienii se vor recupera însă din bugetul public sumele investite, dar încrederea este pierdută pentru mult timp.

În contrast, campaniile altor candidați au fost mai economice: AUR a avut cheltuieli de 26,9 milioane de lei pentru George Simion, iar Nicușor Dan a cheltuit 17,8 milioane, conform unei analize realizate de Expert Forum.

Este evident că o mare parte din români, atât din țară cât și din străinătate, au fost neglijați de marile partide și, de asemenea, și de o mare parte din presa generalistă.

În timp ce în București se discută despre alegeri prezidențiale care vor determina direcția României, în locații precum Ceatalchioi, din Delta Dunării, locuitorii se întreabă de ce drumurile lor nu sunt reparate, chiar dacă plătesc taxe, și de ce prețurile alimentelor au crescut. De asemenea, la Silvașu de Sus, localnicii nu mai cred în promisiunile politicienilor, ci doar în credința în Dumnezeu.

În străinătate, românii se plâng că viața în România a devenit mai scumpă decât în alte țări, precum Malaga, ceea ce îi face să nu se întoarcă.

Deși votăm pentru președinte, grijile cotidiene ne influențează foarte mult alegerile.

Rezultatul din 4 mai a fost influențat de decizia CCR de anul trecut de a anula alegerile prezidențiale, ceea ce a determinat mulți să opteze pentru George Simion ca o formă de protest.

Această situație era previzibilă. În ultimele luni, Ciolacu ar fi trebuit să conștientizeze că a fost generat un val care îi amenință cariera politică. Alți politicieni, precum Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis, au renunțat la putere, dar Ciolacu nu a făcut același lucru. Este probabil ca după acest rezultat, să plece și el.

Diaspora și dezinformarea de pe TikTok

Votul românilor din diaspora, care s-a concentrat pe George Simion cu un procent de peste 60%, merită o discuție separată. În ultimele zile, am observat multă dezinformare și ură pe TikTok din partea românilor din străinătate.

S-a creat o atmosferă de panică, cu afirmații precum „vor să ne fure din nou alegerile” și „trebuie să ne răzbunăm”. Dezinformările, cum ar fi închiderea unor secții de votare din străinătate sau prezența pe listele electorale a românilor care au depășit 100 de ani, trebuie investigate. Alegerile fundamentate pe minciuni nu pot fi corecte, iar un al doilea tur se apropie.

În legătură cu Nicușor Dan, scorul său a fost anticipat, având sprijinul unei bune părți din marile orașe, inclusiv București și Cluj, și cu rezultate superioare lui Crin Antonescu în diaspora. Totuși, în turul doi, se confruntă cu o diferență semnificativă, Simion având un scor dublu față de primarul Capitalei.

De ce nu se mobilizează românii la vot în condiții de mize mari?

Prezența la vot a fost de 53,21%. Numărul constant al alegătorilor din România se menține în jur de 9 milioane, ceea ce ar trebui să ne facă să reflectăm asupra faptului că nu reușim să atingem prezențe semnificative mai mari.

De exemplu, în Germania, prezența la vot a fost de 83,5% în acest an, în contextul amenințării unui partid extremist, iar în Polonia, în 2023, din cauza războiului din Ucraina, prezența a atins 72,9%. În alte țări, atunci când mizele sunt mari, votul crește, dar nu același lucru se poate spune și despre România.

De ce nu ne mobilizăm? Este indiferență atât de profundă sau poate ar trebui să verificăm listele electorale? Nu am un răspuns clar, dar situatia este ciudată.

Închei cu o invitație de a vă abona la newsletter-ul nostru despre alegeri, care va fi trimis pe email marți și vineri. În ediția de mâine, veți găsi o analiză detaliată a rezultatelor de pe 4 mai.