Șomajul în România a scăzut sub media Uniunii Europene, dar tinerii sub 24 de ani înregistrează cea mai mare rată a șomajului. De ce Spania și Finlanda se confruntă cu șomaj ridicat

În martie, rata șomajului a ajuns la 5,5% în România, fiind sub media Uniunii Europene. Spania, Finlanda și Grecia se numără printre țările cu cele mai ridicate cote de șomaj. România și Spania au rate de șomaj în rândul tinerilor ce depășesc 26%, conform datelor de la Eurostat.

Istoric, Spania a înregistrat întotdeauna un șomaj mai ridicat decât media, iar aici, similar României, aproximativ jumătate dintre șomeri activează în economia informală, beneficiind totodată de ajutoare sociale.

Un expert subliniază că, deși tinerii din România figurează ca șomeri, mulți dintre ei lucrează de fapt în economia paralelă, care a crescut și diversificat.

În mediul rural din România, rata șomajului în rândul tinerilor depășește 30%, în contextul în care sunt disponibile peste 34.000 de locuri de muncă neocupate. Această discrepanță este cauzată de faptul că majoritatea locurilor de muncă sunt concentrate în orașe mari, iar în zonele rurale, oportunitățile sunt limitate, având în vedere mecanizarea agriculturii și salariile mici. Specialistul pe piața muncii afirmă că tinerii tind să aibă așteptări salariale mai ridicate și caută oportunități în economia informală sau ilegală – o „economia de cazinou” în care câștigurile sunt rapide.

Cătălin Ghinăraru, expert în domeniu, vorbește despre dezechilibrele economice, migrarea tinerilor calificați și impactul unei populații vârstnice. El este profesor la fiecare Facultate de Administrație și Afaceri a Universității București și a fost secretar științific al Institutului Național de Cercetare în Domeniul Muncii.

Specialistul menționează că expansiunea economiei formale stimulează și economia informală. Deși mulți tineri apar ca șomeri în statistici, aceștia sunt activi în economia paralelă, iar lipsa unor date exacte îngreunează elaborarea unor politici eficiente. De asemenea, fenomenul de brain drain și îmbătrânirea populației contribuie la reducerea oportunităților pentru tineri pe piața muncii.

Proiectul Spaniei

Spania se confruntă cu probleme structurale, fiind puternic dependentă de sectoare precum turismul și construcțiile, care sunt mult mai sensibile la recesiuni economice și fluctuații sezoniere.

Alți factori care contribuie la șomajul ridicat din Spania includ:

• Lipsa diversificării industriale: Regiunile cu puțină activitate industrială, cum ar fi Andaluzia și Insulele Canare, întâmpină rate ale șomajului semnificativ mai mari decât regiunile mai industrializate, cum ar fi Țara Bascilor.

• Contracte temporare: Predominanța contractelor temporare pe piața muncii generează instabilitate, crescând astfel rata șomajului, mai ales în perioadele de recesiune.

• Rigidități în piața muncii: Politicile istorice, influența sindicatelor și adaptarea lentă la condițiile economice au fost factori determinanți ai șomajului ridicat.

• Schimbări demografice și sociale: Modificările în structura populației apte de muncă, precum și creșterea participării femeilor în forța de muncă, au fost de asemenea importante.

Provocările șomajului din Finlanda

Finlanda se confruntă cu o rată a șomajului ridicată din cauza unui mix de provocări demografice și economice.

• Îmbătrânirea populației: Finlanda are o populație îmbătrânită cu natalitate scăzută, ceea ce îngreunează ocuparea locurilor de muncă și menținerea creșterii economice.

• Nepotrivirea competențelor: Există un decalaj între competențele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și cerințele angajatorilor, în special în sectoare precum asistența medicală.

• Emigrația: Mulți finlandezi aleg să plece în străinătate pentru oportunități mai bune, reducând astfel rezervele de forță de muncă calificată.

• Dezbateri legate de cerințele muncii: Preferințele referitoare la condițiile de muncă și salarii nu se potrivesc adesea între angajatori și cei care caută locuri de muncă, ceea ce conduce la un număr mare de posturi vacante.