Beneficiile muncii la distanță: între câteva progrese și provocări semnificative

Între martie 2020 și începutul anului 2021 a avut loc un „experiment de amploare în munca la distanță”, implementat din necesitate, ce a demonstrat că anumite locuri de muncă pot fi realizate remote fără a afecta negativ productivitatea. Totuși, este munca la distanță viitorul nostru?

Pandemia a relevat că tehnologia, în special internetul, se află la un nivel suficient de avansat pentru a susține nomadismul digital sau munca remote.

Contextul acestei transiții nu a fost deloc favorabil. Martha Maznevski, profesor de comportament organizațional la Universitatea de Vest din Ontario, subliniază că incertitudinea a fost mare în acea perioadă, evidențiind efectele adverse, precum anxietatea și plictiseala.

Trecând trei ani de la acel moment, este important să discutăm despre evoluția percepției asupra muncii la distanță în 2024.

Impactul muncii remote asupra învățării informale

Doru Șupeală afirmă că „munca complet remote ar putea fi profitabilă doar pentru sarcini individuale simple și repetitive, dar are limitări serioase în ceea ce privește creativitatea și inovația care necesită colaborare”.

Experiențele sale cu diverse companii relevă că munca exclusiv remote poate genera probleme de cultură organizațională și coeziune. „Este practic imposibil să construiești echipe cu culturi puternice atunci când colegii rămân străini unul față de altul,” afirmă el.

Șupeală atrage atenția că angajații care lucrează de la distanță întâmpină dificultăți în a se integra în echipe noi și în a dezvolta relații interumane. Aceștia au mai puține șanse de avansare sau recunoaștere pentru contribuțiile lor.

Pe lângă aspectele profesionale, există preocupări legate și de impactul asupra sănătății mintale. Maznevski a menționat că izolarea profesională poate induce anxietate, stres și chiar burnout, mai ales în contextul instabilității economice.

Bogdan Hebean, CEO la Realworld Systems, subliniază importanța interacțiunii directe în construirea relațiilor de muncă. „Munca on-site facilitează colaborarea directă și dezvoltarea unei culturi organizaționale puternice,” menționează el.

Alexandru Holicov, CEO la Adservio, consideră că flexibilitatea și accesibilitatea sunt esențiale în mediul de lucru remote, având în vedere provocările constatate în ultimii 15 ani.

Holicov subliniază și necesitatea strategiilor de menținere a angajamentului și productivității echipelor care lucrează la distanță.

Tendința muncii hibride

Piața muncii evoluează, iar un raport recent indică faptul că 47% dintre angajații din România anticipează un tranzit spre un program de muncă flexibil, inclusiv muncă hibridă.

Doru Șupeală evidențiază că munca hibridă va rămâne un model de succes, atâta vreme cât angajatorii valorifică beneficiile acesteia în combinație cu întâlnirile fizice.

Georgiana Boboc, Head of HR la ING Hubs Romania, a observat o creștere a prezenței la birou, evidențiind nevoia de socializare și de colaborare rapidă.

Compania testează acum săptămâna de lucru de patru zile și oferă flexibilitate în program.

Domeniul IT a fost un precursor al muncii la distanță, iar multi consideră că acesta oferă echilibrul necesar între productivitate și viața personală.

Hebean menționează și metoda de organizare holacracy, care promovează autonomia echipelor.

Tehnologia va continua să influențeze modul în care muncim, iar un raport recent a arătat că o treime dintre angajați consideră că aceasta va produce schimbări semnificative până în 2030.

În acest context, Holicov subliniază importanța utilizării tehnologiei pentru a sprijini interacțiunea umană.

Hebean discută despre infrastructura de software necesară pentru colaborare eficientă, utilizând instrumente precum Microsoft 365 și platformele de gestionare a proiectelor.

Boboc menționează că la ING Hubs se caută să existe un plan de formare individual pentru angajați.

Infrastructura necesară există, dar deciziile de implementare a muncii hibride sau remote trebuie să fie motivate de principii de autonomie și responsabilitate.

Realizarea unei noi paradigme în evaluarea muncii necesită o adaptare la condițiile actuale.

Viitorul muncii: o nouă viziune

Studiile recente propun diferite scenarii de muncă: complet remote, hybrid sau revenirea la birou. Niciuna dintre opțiuni nu este cea corectă, dar înțelegerea contextului este esențială.

Holly și Șupeală argumentează că angajații și conducerea au viziuni diferite asupra productivității, iar această discrepanță trebuie abordată.

Este crucial ca angajații să înțeleagă scopul muncii, obiectivele și responsabilitățile, pentru a găsi cele mai bune soluții.

Contextul actual impune o redefinire a modului în care evaluăm munca și performanța, luând în considerare atât abilitățile tehnice, cât și cele interumane.

Deciziile manageriale trebuie să fie reflectate asupra pe termen lung și să promoveze comportamente constructive.

„Experimentul muncii la distanță” a arătat beneficii, dar nu toate activitățile pot fi realizate remote. Nicholas Bloom, economist la Stanford, sugerează un model mixt de lucru, reafirmând importanța întâlnirilor fizice.

Articol susținut de ING Hubs.