Ce urmărește Moscova prin „operațiunea militară specială”, conform unui fost comandant rus, acum deputat în Duma de Stat

Deputatul rus Viktor Sobolev, membru al Comisiei de apărare din Duma de Stat, a declarat că obiectivul final al „operațiunii militare speciale” a Moscovei este „crearea uniunii statale” între Rusia, Ucraina și Belarus. Această afirmație a fost făcută în cadrul unui interviu pentru canalul de televiziune RTVI, potrivit publicației ruse independente The Moscow Times.

Sobolev a subliniat că această acțiune vizează „restaurarea lumii ruse «russkii mir» în granițele sale naturale”. El a adăugat că, în lipsa acestui obiectiv, „s-ar putea să nu putem să ne păstrăm țara”, susținând că pentru atingerea acestuia Rusia are nevoie de o „armată puternică, bine antrenată și bine înarmată”.

„Suntem cu toții ruși”

Deputatul a afirmat: „Suntem cu toții ruși. Kievul este mama orașelor rusești, Vladimir, marele cneaz al Kievului, a fost rus, Iuri Dolgoruki (cneaz în Rusia Kieveană), Iaroslav cel Înțelept, marele cneaz al Novgorodului și al Kievului, au fost, de asemenea, ruși. De aceea, trebuie să apărăm lumea rusă”, evocând personalități istorice din secolele X-XII.

• Viktor Sobolev, un fost general-locotenent al armatei ruse, în vârstă de 75 de ani, a fost ales în Duma de Stat din partea Partidului Comunist.

Unii istorici occidentali consideră totuși că Rusia ar avea originea în ducatul Moscovei și nu în Rusia Kieveană, adesea citată de politicienii din Moscova după declanșarea invaziei din februarie 2022.

Ce anunța Putin la începutul invaziei

În momentul lansării „operațiunii militare speciale” în Ucraina, președintele rus Vladimir Putin a declarat că scopul este „demilitarizarea” și „denazificarea” țării vecine și protejarea locuitorilor din Donbas, o zonă minieră din estul Ucrainei, cuprinzând regiunile Donețk și Lugansk.

În doar un an de la începerea conflictului, a fost raportat un număr semnificativ de civili uciși în Donețk și Lugansk, mai mare decât în perioada anterioară invaziei, conform unui raport al Dariei Morozova, comisarul pentru drepturile omului al regimului pro-rus din Donețk, ce indică 1.089 de civili morți.

Raportările centralizate de ONU până la sfârșitul anului 2024 indicau că numărul total al victimelor civile în Ucraina era de aproximativ 12.500, inclusiv 650 de copii.

În plus față de scopurile menționate, Putin a avertizat la 24 februarie 2022 că Rusia nu va permite „mașinii militare a NATO” să se apropie de granițele sale. Cu toate acestea, conflictul a dus la o apropiere a unor state vecine, care anterior nu erau aliniate, de Alianța Nord-Atlantică.

Astfel, Suedia și Finlanda au solicitat rapid aderarea la NATO, iar Finlanda a devenit oficial membru pe 4 aprilie 2023, având o frontieră comună cu Rusia de aproape 1.300 km. Suedia a aderat la NATO pe 7 aprilie 2024 și a întărit prezența militară pe insula Gotland, situată la 330 km de exclava rusă Kaliningrad.

Evgheni Prigojin, liderul mercenarilor Wagner, care a decedat în august 2023, a susținut și el că obiectivele războiului au eșuat. El a declarat că în loc să „demilitarizeze” Ucraina, Rusia a contribuit la creșterea dramatică a arsenalului armatei ucrainene. „Dacă înainte de începerea „operațiunii speciale” aveau, să zicem, 500 de tancuri, acum au 5.000. Dacă aveau 20.000 de luptători bine instruiți, acum au 400.000. Cum am demilitarizat-o? Dimpotrivă, am militarizat-o într-un mod infernal”, declara el înainte de a se răzvrăti împotriva conducerii armatei ruse, în iunie 2023.

„Rusia poate să lupte încă cinci, chiar 20 de ani”

După o pauză de trei ani, negocierile directe între Rusia și Ucraina s-au reluat pe 16 mai 2025. Publicația The Economist a raportat că Moscova a solicitat controlul asupra a patru regiuni ucrainene – Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie – pe care le-a anexat în septembrie 2022, dar pe care nu le-a cucerit încă în totalitate.

Cu aceeași ocazie, șeful delegației ruse la negocieri, Vadim Medinski, a amenințat Ucraina, afirmând că Rusia este capabilă să lupte încă cinci sau chiar 20 de ani.

În ultimele sale declarații, Putin a subliniat că războiul se va încheia doar atunci când vor fi eliminate „cauzele sale profunde”. Înainte de invazie, el afirmase în 2021 că Ucraina a fost „transformata într-o antiteză a Rusiei”, cu care „nu ne vom împăca niciodată”.

Viața a câte cinci soldați ruși pentru fiecare km2

Analizând datele verificabile, The Moscow Times a estimat că în trei ani de conflict, fiecare parte ar fi pierdut cel puțin 400.000 de soldați, neincluzând pierderile în rândul mercenarilor străini.

În această perioadă, Rusia a ocupat mai mult de 70.000 de km2 de teritoriu în Ucraina. Astfel, pentru fiecare kilometru pătrat capturat de la începutul invaziei pe 24 februarie 2022, Rusia a suportat costul a cinci soldați pierduți, conform reportajului citat.