„Sancțiuni drastice”: Care sunt opțiunile aliaților Ucrainei pentru a face presiune asupra Rusiei?

Aliații europeni ai Ucrainei anunță „sancțiuni drastice” împotriva Rusiei, în cazul în care Moscova va continua să respingă apelurile pentru o încetare a focului în conflictul din Ucraina.

În această lună, un număr de lideri din UE și președinta Comisiei Europene au precizat că blocul comunitar este pregătit să impună măsuri punitive semnificative Rusiei, dacă aceasta nu va accepta o încetare a focului totală și fără condiții. Kremlinul a declarat că aceste amenințări sunt ineficiente și că se gândește deja la acțiunile ce vor urma impunerii acestor sancțiuni.

Dar ce scrie cu adevărat despre aceste măsuri, se întreabă France Presse într-o analiză dedicată subiectului.

Sancțiunile existente

De la invazia din Ucraina, înregistrată pe 24 februarie 2022, europenii au implementat 17 „pachete” de sancțiuni împotriva Rusiei. Aproximativ 2.400 de entități și indivizi, inclusiv liderul rus Vladimir Putin, au fost sancționați, dar mașina de război a Kremlinului a continuat să funcționeze.

Cel mai recent pachet de sancțiuni, adoptat marți, se axează în principal pe flota de petroliere „fantomă” pe care Rusia o utilizează pentru a ocoli măsurile anterioare impuse împotriva producției și exportului de țiței.

Aproximativ 342 de nave de acest tip sunt acum sub observația Uniunii Europene. Cu toate acestea, mai mult de 150 de nave nu sunt incluse în listă, conform estimărilor ministrului estonian al apărării, Hanno Pevkur, care crede că numărul total al acestor nave ar putea ajunge la aproximativ 500. Peste 60% din exporturile de țiței ale Rusiei sunt efectuate prin aceste nave.

Regatul Unit a anunțat, de asemenea, un set de măsuri care vizează 18 nave din flota „fantomă”.

Planuri viitoare

„Există încă oportunități de îmbunătățire și putem intensifica acțiunile”, a declarat un diplomat european. Un al 18-lea pachet de sancțiuni este în curs de elaborare, având ca scop restricționarea și mai mult a acestei flote „fantomă”.

Uniunea Europeană caută, de asemenea, să îmbunătățească măsurile de prevenire a eludării sancțiunilor, iar fiecare nou pachet adaugă noi entități sau persoane care contribuie la consolidarea mașineriei de război a Rusiei.

Sunt, de asemenea, luate în considerare sancțiuni adiționale împotriva sectorului financiar rusesc.

O provocare pentru europeni o reprezintă poziția Ungariei, cea mai apropiată de Kremlin în Europa. De până acum, Ungaria a acceptat fiecare nou set de sancțiuni, dar diplomații de la Bruxelles sunt îngrijorați de posibila reticență a premierului ungar Viktor Orban. Toate sancțiunile necesită acordul unanim al celor 27 de state.

Soluții eficiente

Rusia își finanțează efortul militar în principal prin vânzarea de resurse energetice. Conform ultimei estimări a Crea, un institut finlandez axat pe probleme energetice, aceste vânzări generează peste 600 de milioane de euro zilnic.

„Între 60 și 90% din creșterea economică a Rusiei depinde de evoluțiile de pe piața internațională a petrolului”, a subliniat recent Torbjörn Becker, directorul Stockholm Institute of Transition Economics (SITE), instituție dedicată monitorizării economiei ruse.

Deși sancțiunile sunt în vigoare, Uniunea Europeană rămâne cel mai mare importator de gaz rusesc, cu Franța în frunte. Europenii care au oprit deja exporturile de petrol rusesc către UE și-au propus să renunțe la gazul rusesc până în 2027.

Plafonul de preț pentru petrol a avut un impact temporar

Între timp, europenii au încercat să limiteze veniturile pentru petrol ale Moscovei prin stabilirea unui preț maxim de 60 de dolari pe baril.

De la implementarea acestei măsuri, veniturile din petrol ale Rusiei au scăzut cu 38 de miliarde de euro, conform statisticilor oficiale.

Totuși, 60 de dolari este acum prețul mediu pe piața internațională, ceea ce face ca această măsură să fie ineficientă. Un preț considerat „rezonabil” ar fi de 30 de dolari pe baril, a declarat marți ministrul ucrainean de externe, Andriï Sîbiga.

Reducerea acestei valori „ar genera evident un impact semnificativ asupra economiei ruse”, a confirmat marți șeful diplomației europene, Kaja Kallas.

Decizia privind un astfel de prag însă aparține Grupului celor șapte țări industrializate, G7, dar nu există garanția că Statele Unite vor susține această inițiativă.

Acțiuni ale Statelor Unite

„Este crucial ca toate deciziile să fie coordonate, deoarece doar așa sancțiunile vor avea efect”, a subliniat miercuri președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Senatorul american republican Lindsay Graham a propus un proiect de lege pentru sancțiuni severe, care include taxe vamale de 500% asupra importurilor de petrol rusesc și tot atâtea asupra țărilor care continuă să importe petrol din Rusia.

Însă, nu există dovezi că președintele Donald Trump ar fi pregătit să implementeze o astfel de măsură, mai notează AFP.

Imagine: © Vladimir Polikarpov | Dreamstime.com