De la inundațiile din Spania la alegerile din România: Campanii de dezinformare rusești pentru a influența Europa de Est

Un studiu confidențial al serviciilor de securitate naționale din Spania indică faptul că Rusia a desfășurat campanii de dezinformare după inundațiile de anul trecut, încercând să stârnească neîncredere în instituțiile democratice și să submineze sprijinul Spaniei pentru Ucraina. Aceleași tactici au fost observate și în timpul alegerilor din România, Moldova sau Georgia, cu scopul de a îndepărta aceste țări de Uniunea Europeană și de a le atrage în influența Moscovei, conform relatărilor din presa națională.
Kremlinul a exploatat calamitatea provocată de furtuna „Dana” în Spania pentru a genera distrust în rândul cetățenilor față de instituțiile democratice, pentru a submina sprijinul acordat Ucrainei și pentru a crea o imagine de haos pe plan internațional. Aceste concluzii au fost prezentate în raportul anual pe tema securității naționale, intocmit de Departamentul de Securitate Națională (DSN) din cadrul Președinției Guvernului, condus de generalul Loreto Gutiérrez Hurtado.
Este prima dată, conform surselor, când un document oficial corelează răspândirea de zvonuri și informații false, care au apărut în urma inundațiilor devastatoare din provincia Valencia și alte regiuni, cu campaniile de dezinformare susținute de Rusia.
„În timpul crizei cauzate de furtuna Dana, sistemul de propagandă și dezinformare pro-Kremlin a amplificat narațiuni pre existente pentru a-și atinge scopurile”, explică raportul. „Actorii pro-ruși s-au concentrat pe insuflarea neîncrederii în instituțiile publice și pe dezlegitimarea suportului oferit Ucrainei, profitând de situația drastică din zonele afectate”, mai menționează raportul.
Documentul subliniază că dezinformarea constituie una dintre principalele amenințări la adresa securității naționale, reamintind că Forumul Economic Mondial plasează informațiile eronate în fruntea celor 10 riscuri globale.
„Evenimentele precum pandemii, alegeri sau calamitați naturale vor continua să fie exploatate de Kremlin”, se arată în raport.
Operațiunea „Doppelganger”
Conform cercetărilor efectuate de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), Departamentul de Securitate Națională informează că, din mijlocul anului 2022, după declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, a fost activată campania „Doppelganger”. Aceasta este o inițiativă rusă și include 228 de domenii și 25.000 de conturi sociale bine coordonate, operând în diverse limbi, inclusiv spaniolă, asociate cu 60 de incidente documentate.
„Kremlinul a derulat campanii de dezinformare cu scopul de a influența procesele electorale din diverse țări, precum Republica Moldova, România sau Georgia, având ca obiectiv îndepărtarea acestora de UE și atragerea lor în sfera de influență rusească”, menționează raportul spaniol. De asemenea, se face referire și la promovarea dezinformării în legătură cu alegerile din 2024 din SUA, care l-au adus pe Donald Trump la putere.
Departamentul de Securitate Națională subliniază că aceste campanii utilizează canale neconvenționale și tehnologii mai avansate decât în trecut, complicând trasabilitatea surselor, deoarece actorii din aceste campanii operează cu infrastructuri multiple, create special pentru fiecare situație.
Utilizarea inteligenței artificiale (IA) a dus la o expansiune rapidă și eficientă în difuzarea dezinformării, conform raportului. SEAE a identificat cel puțin 41 de cazuri în care IA a fost utilizată în manipularea informațiilor.
Raportul evaluează ca cele mai mari amenințări în prezent vulnerabilitatea cibernetică, campaniile de dezinformare, migrarea neregulată, tensiunile strategice și instabilitatea economică. De asemenea, identifică dezinformarea și vulnerabilitățile cibernetice ca pe cele mai grave riscuri în următorii cinci ani, iar pe termen lung, în 2035, consideră că cel mai mare pericol va fi fragilitatea și incertitudinea strategică.
Chiar dacă documentul menționează vulnerabilitățile energetice, nu abordează riscul unor pene totale de curent, cum ar fi cele din 28 aprilie, care au afectat Spania și Portugalia. Raportul a fost ratificat de Consiliul Național de Securitate pe 24 aprilie, cu puțin timp înainte de întreruperea întregii rețele electrice de pe peninsulă.