Să fim realiști, nu populiști. Redresarea bugetului nu se face doar prin tăierea cheltuielilor.

În opinia profesoarei de științe politice Alina Mungiu-Pippidi, România nu s-a confruntat cu cheltuieli excesive, ci cu încasări insuficiente.

Este timpul să depășim populismul! Măcar după alegeri.

Gestionarea unei țări devine extrem de complicată atunci când populismul domină atât partidele politice, cât și mass-media și electoratul, ceea ce a pus democrația românească în pericol. Este important să corectăm unele erori majore din percepția publică.

În primul rând, România nu are deficit bugetar și datorie din cauza furturilor săvârșite de unii, deși este adevărat că au existat cazuri de corupție. Totuși, țara noastră a fost mai activă în a-i pedepsi pe acești infractori decât altele, cum ar fi Bulgaria, Ungaria sau Slovacia.

Deficitul existent se datorează unei populații cu venituri scăzute și măsurilor populiste luate de guverne care au distribuit resurse pentru a-și asigura realegerea, îndatorând astfel economia.

România ocupă ultimele locuri în Europa în privința cheltuielilor.

Magistrații, profesorii, polițiștii și pensionarii contribuie în mod semnificativ la deficitul bugetar. Deși există pensionari care beneficiază de privilegii, numărul lor total este atât de mic încât eliminarea acestora ar rezolva doar o problemă de justiție socială, nu una fiscală.

În al doilea rând, România nu se confruntă cu cheltuieli mari, ci cu încasări mici. Graficele Eurostat din 2023 arată că ne aflăm în coada Europei atât în privința cheltuielilor totale, cât și a structurii acestora, demonstrând că nu am înșelat pe nimeni cu amenințări false. Țările care gestionază imprudent datoriile ajung să cheltuie mai mult pentru administrația acestora decât pentru sănătate.

Desigur, este important să eliminăm cheltuielile iraționale, dar având în vedere plata totală a cheltuielilor, realizările nu vor fi semnificative și vor aduce doar un cost politic.

Reducem bugetul pentru salvare?

Ar putea fi tentant să redirecționăm fonduri de la biserici. Poate ar trebui să păstrăm ajutoarele pentru copiii cu autism, tăiate imprudent de guvernul anterior, și să nu mai izolăm blocurile cu bani de la buget, având în vedere PNRR.

De asemenea, nu ar trebui să reducem fondurile pentru pompieri, întrucât aceștia nu pot controla toate localurile dintr-un sector, în timp ce la educație și cercetare suntem pe ultimele locuri.

Existăm comune în plus? De ani de zile propunem acest lucru… Dar nu reușim să colectăm TVA, iar cei mai mari datornici se află în sectorul public. Ar trebui să reducem personalul? Este o iluzie să credem că totul este doar o problemă de fraudă! E adevărat, tăiați, dar nu veți găsi suficiente resurse și nici forța politică necesară pentru a face aceste tăieri, având în vedere că nu avem o majoritate liberală de două treimi.

Am salvat ideea Europeană, nu trebuie să ne precipitam.

Pe termen scurt, Comisia Europeană va înțelege situația noastră, având în vedere că am salvat Europa. Dacă se deblochează fondurile europene, acestea ar putea ajuta la echilibrarea situației. Deficitul nu se va rezolva până la toamnă, iar a încerca acest lucru acum ar fi imprudent, atât pentru noi, cât și pentru Europa. Soluția pe termen mediu și lung rămâne similară celei propuse de FMI.

Alegerea lui Nicușor Dan ca primar ne-a ajutat să ne rezolvăm problemele financiare. Următorul pas ar fi să propunem o reformă a statului pentru a ne îmbunătăți creditul.

Dar, realist vorbind, nu vom formula aceste propuneri în luna mai și nu le vom aplica înainte de toamnă. Nu vom reuși să realizăm economii din tăierile bugetare; din contră, bugetele pentru cercetare și inovație sunt deficitare. Să rămânem realiști, nu populisti.

Aspectele financiare guvernamentale ca procent din PIB sunt esențiale.

Compoziția cheltuielilor guvernamentale trebuie analizată.