STS dezminte acuzațiile de nereguli la vot: „Imposibilitatea introducerii CNP-uri fictive sau date invalide”

Miercuri, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a respins categoric afirmațiile referitoare la nereguli potențiale în sistemele IT&C utilizate în cadrul alegerilor, dezvăluind că nu există dovezi că sistemele informatice nu ar fi funcționat timp de 30 de minute. Conform unui comunicat de presă al STS, „toți românii care au votat atât în țară cât și în străinătate sunt înregistrați într-o bază de date unică, iar în cazul în care un CNP este validat în două secții de vot, se emite o notificare de fraudă în timp real Ministerului Afacerilor Interne.”

STS aduce la cunoștință faptul că aplicațiile și sistemele informatice au fost elaborate în conformitate cu specificațiile Autorității Electorale Permanente (AEP), acestea fiind verificate și testate de AEP, care coordonează organizarea alegerilor, și au respectat toate cerințele legislative, tehnice și operaționale.

„Sistemele informatice au funcționat la capacitate maximă”

Acesta specifică faptul că STS nu are responsabilități în validarea voturilor sau în deciziile electorale, ci oferă doar suport tehnic sigur în timpul alegerilor.

„Pe toată durata desfășurării procesului electoral, sistemele informatice au avut o disponibilitate de 100% inclusiv în etapa închiderii secțiilor de votare. Informațiile despre o posibilă indisponibilitate de 30 de minute sunt false.”

Toți românii care au votat, atât în interiorul țării cât și în afaceri, sunt înregistrați în baza de date unică, iar dacă un CNP este validat în două secții de votare, se emite imediat o notificare de fraudă către Ministerul Afacerilor Interne.

Acest mecanism funcționează automat și nu poate fi dezactivat local de către operatorii sau alte persoane din secții. Modalitatea de semnalare a problemelor nu a suferit modificări față de alegerile din 2020, 2021 sau 2024, respectând legislația în vigoare și fiind conformă cu cerințele operaționale impuse de AEP pentru dezvoltarea aplicațiilor,” conchide STS.

„Votarea în România nu este un proces electronic”. Cum se desfășoară votarea și verificarea acestora

STS subliniază că procesul de votare în România nu este electronic și detaliază întregul mecanism.

„Alegătorii își exprimă votul prin aplicarea ștampilei pe buletinele de vot, tipărite pe hârtie. Rezultatul votului este consemnat în procese-verbale tipărite, semnate de toți membrii secției de vot.”

În plus, operatorii secțiilor de votare, sub supravegherea birourilor electorale și în prezența observatorilor, introduc datele din procesele verbale în sistemul informatic.

Această operațiune este înregistrată video, iar procesul-verbal semnat este fotografiat și postat pe site-ul https://prezenta.roaep.ro. verificate datele oferite publicului sunt controlate la nivelul Biroului Electoral Județean pentru a garanta integritatea acestora. Sistemul STS preia datele exact cum sunt transmise de secțiile de votare fără a modifica conținutul acestora, iar datele introduse sunt combinate automat și afişate în timp real pe https://prezenta.roaep.ro.

Modificarea datelor este imposibilă datorită sistemelor care asigură trasabilitatea și auditarea tuturor acțiunilor, prin blockchain, care conține 9 noduri naționale, diferite de STS, și integrate în infrastructura europeană EBSI (European Blockchain Services Infrastructure), compusă din 40 de noduri distribuite pe întreg continentul. Utilizarea tehnologiei blockchain împiedică modificarea datelor și asigură corectitudinea tranzacțiilor la nivelul tuturor nodurilor implicate.

Aplicația informatică utilizată pentru verificarea dreptului de vot al alegătorilor (ADV) funcționează prin scanarea automată a zonei MRZ de pe actul de identitate. Aceasta nu fotografiază și nu stochează datele personale din actul de identitate.

Rațiunea pentru care STS susține că introducerea de CNP-uri fictive sau date invalide este imposibilă

Introducerea manuală a unui CNP în ADV este permisă doar în circumstanțe bine definite și prevăzute de lege, cum ar fi deteriorarea zonei de citire a CNP-ului sau iluminarea insuficientă în secția de votare.

„Chiar și în situațiile de introducere manuală, sistemul este dotat cu măsuri de securitate care pot detecta tentativele de fraudă. Toate introducerile manuale sunt înregistrate și auditate, iar introducerea de CNP-uri fictive sau a datelor invalide este complet imposibilă,” afirmă STS.

Gestionarea situațiilor de deconectare a internetului: Aproximativ 12.000 de CNP-uri au fost verificate offline

STS a adăugat că, chiar și în cazul în care tabletele funcționează offline, datele sunt integrate în sistem imediat ce conexiunea este restabilită, iar mecanismele tehnice sunt capabile să semnaleze situații de vot multiplu, generând alerte către MAI.”

„Menționăm că, în cadrul acestui proces electoral, în turul II, au fost controlate offline aproximativ 12.000 de CNP-uri, atât la nivel național cât și internațional.”

De asemenea, în circumstanțele rare în care alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă, toate tabletele rămâneau accesibile, iar cel mai scăzut nivel de încărcare la încheierea operațiunilor a fost de 80%,” a mai declarat STS.

În concluzie, STS subliniază că va „rămâne un colaborator tehnic neutru și transparent, contribuind la desfășurarea eficientă a alegerilor prin tehnologii sigure” și „își exprima disponibilitatea de a ilustra arhitectura și modul de implementare a sistemului oricărui expert tehnic interesat.”

George Simion contestă rezultatul alegerilor, acuzând „un întreg mecanism de fraudă”

Liderul AUR, George Simion, a declarat marți seară că organizația sa intenționează să conteste rezultatul alegerilor prezidențiale desfășurate duminică, scrutin pierdut în fața lui Nicușor Dan. „Noi vom contesta la CCR alegerea lui Nicușor Dan din aceleași motive pentru care au fost anulate alegerile în decembrie,” a spus Simion într-o transmisie live pe pagina sa de Facebook, alături de colegii săi din conducerea partidului.

El a acuzat „turismul electoral” din Republica Moldova, a denunțat o presupusă implicare a Franței în alegerile din România, precum și existența unui „întreg mecanism de fraudare.”

Liderul AUR a mai afirmat că a fost vorba despre „cumpărarea de voturi”, insistând că „o sută de milioane de euro a fost bugetul alocat în Republica Moldova exclusiv pentru turismul electoral.”

„Cazurile de votare a persoanelor decedate la scrutinul din 18 mai sunt reale, iar niciun calcul nu poate confirma că peste 11.500.000 de români au participat la vot”, a adăugat el.