Parlamentul din Ungaria a adoptat o lege pentru inițierea retragerii din Curtea Penală Internațională, anunțată de Viktor Orban în vizita sa cu Netanyahu

Votul din parlamentul ungar a declanșat procesul de retragere din Curtea Penală Internațională, o măsură posibilă datorită majorității de care dispune partidul Fidesz al lui Viktor Orban, conform informațiilor Reuters.

Marți, Parlamentul Ungariei a aprobat un proiect de lege care va da startul procesului de retragere a țării din Curtea Penală Internațională (CPI), pe care guvernul premierului Viktor Orban a caracterizat-o drept „politică”.

Această decizie a fost anunțată de către guvernul Orban pe 3 aprilie, la scurt timp după vizita premierului israelian Benjamin Netanyahu în Ungaria, care a ignorat un mandat de arestare emis de CPI.

Președinția Adunării statelor membre ale CPI și-a exprimat îngrijorarea față de această acțiune.

Curtea Penală Internațională, creată acum mai bine de două decenii, are ca scop urmărirea penală a persoanelor acuzate de crime de război, crime împotriva umanității și genocid.

În luna precedentă, Orban a declarat că CPI „nu mai funcționează ca o instanță imparțială, devenind o instanță politică”.

Ungaria a contestat ideea de a-l aresta pe premierul israelian, denumind mandatul drept „obraznic”.

Ca membru fondator al CPI, Ungaria a ratificat statutele sale în 2001, dar aceasta nu a promulgat încă legea.

Legea privind retragerea din CPI a fost adoptată cu 134 de voturi pentru și 37 împotrivă.

Proiectul de lege, prezentat de vicepremierul Zsolt Semjen, subliniază că „Ungaria respinge cu fermitate utilizarea organizațiilor internaționale, în special a instanțelor penale, ca instrumente de influență politică”.

Netanyahu a apreciat decizia Ungariei de a se retrage din CPI ca fiind „îndrăzneață și bazată pe principii”.

Premierul israelian se confruntă cu un mandat de arestare al CPI pentru acuzații grave în Gaza, în timp ce Israelul își intensifică acțiunile militare în teritoriu. Netanyahu a respins aceste acuzații.

Retragerea unei țări din CPI se va aplica după o perioadă de un an de la notificarea scrisă primită de la Secretarul General al ONU.

Președintele rus Vladimir Putin este și el vizat de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională.

CPI a emis un mandat de arestare pe 17 martie 2023 împotriva lui Vladimir Putin, acuzându-l de acte de violență în Ucraina, inclusiv deportarea ilegală a mii de copii de pe teritoriul Ucrainei în Rusia.

Kremlinul a respins cu fermitate acuzațiile CPI aduse președintelui rus.

124 de state membre ale CPI au obligația de a-l aresta pe Putin și de a-l preda Curții de la Haga, în cazul în care acesta va călătorii pe teritoriul lor.

Conform Statutului de la Roma, actul fondator al CPI, este responsabilitatea fiecărui stat să supună jurisdicției penale pe cei răspunzători pentru crime internaționale.