„Trump a dus negocierile de pace între Ucraina și Rusia înapoi la zero – exact acolo unde vrea Putin”

Liderul de la Kremlin este descris ca un expert în manipulare, iar până când nu va fi obligat să conștientizeze realitatea, nu se preconizează o soluționare a conflictului, conform observațiilor profesorului Olga Chyzh, specialist în violența politică și regimurile represive, într-o opinie publicată de The Guardian.

Discuțiile recente între Rusia și Ucraina, deși mai frecvente decât în ultimii trei ani, nu au adus rezultate semnificative. Convorbirea telefonică de două ore dintre Donald Trump și Vladimir Putin s-a încheiat cu retragerea lui Trump din rolul de mediator, oferindu-i astfel lui Putin ceea ce și-a dorit, conform opinei exprimate de Olga Chyzh de la Universitatea din Toronto.

Observațiile Olgăi Chyzh sugerează că afirmația lui Trump de a negocia „condițiile de pace între cele două părți, după cum se poate” pare opusă declarațiilor sale de anul trecut, când afirma că poate stopa războiul din Ucraina într-o singură zi.

Trump a pus accentul pe oportunitățile economice pe care Rusia le poate oferi, un ton problematic având în vedere gravitatea atrocităților rusești, punctând astfel și sentimentele aliaților europeni ai Statelor Unite. Profesorul Chyzh subliniază că retragerea lui Trump din negocierea păcii ar putea reprezenta o schimbare benefică față de eforturile anterioare de a constrânge Ucraina să accepte termenii Rusiei.

„Putin nu este interesat de negocieri reale”

Olga Chyzh afirmă că orice speranță în succesul discuțiilor directe dintre Rusia și Ucraina ar trebui să fie temperată. Profesorul explică:

„Putin nu este interesat de negocieri autentice și este puțin probabil să fie vreodată. El a refuzat constant întâlnirile cu Zelenski, nu din lipsă de agendă, ci deoarece a recunoaște liderul Ucrainei ar însemna a recunoaște suveranitatea acestuia. În viziunea sa imperială, Ucraina nu este o țară legitimă și, prin urmare, nu poate avea un guvern valid. Acest lucru provine de la cineva care își susține legitimitatea politică prin falsificarea voturilor și printr-un spectacol electoral superior teatrului Bolshoi.”

Potrivit Olgăi Chyzh, cercetătorii conflictelor internaționale descriu deseori războiul și negocierea ca două fețe ale aceleași monede. Războiul este, astfel, un proces care determină și dezvăluie adevărul fundamental privind capacitățile fiecărei părți. Așadar, cheia succesului în negocierile de pace implică dovedirea capabilității de a câștiga pe câmpul de luptă, forțând astfel cealaltă parte să își limiteze pierderile și să facă concesii.

Ucraina se dovedește mai puternică și rezistentă decât se anticipa

Olga continuă să sublinieze: „După trei ani de conflict, Rusia – și nu Ucraina – a întâmpinat limitele puterii sale. Cea de-a doua armată ca forță din lume nu și-a atins obiectivele strategice. Din ianuarie, progresele teritoriale ale Rusiei au fost limitate la câteva câmpuri și sate, totalizând mai puțin de 1.000 km pătrați. În același timp, economia sa este afectată grav de sancțiuni și mobilizare. După eșecul planului inițial de a cuceri Kievul, planul alternativ al lui Putin par să fie încrezător, așteptând un noroc favorabil.”

Ucraina însă s-a dovedit a fi mai robustă și mai rezistentă decât mulți anticipau, amintește Olga, evidențiind faptul că Zelenski a reușit să formeze o coaliție internațională puternică, iar forțele ucrainene au recucerit teritorii esenţiale și au stabilizat o mare parte a frontului.

„Totuși, Rusia continuă să insiste asupra cererilor sale maximale de demilitarizare, concesii teritoriale drastice și schimbarea regimului. Putin refuză să își ajusteze obiectivele de război conform situației de pe câmpul de luptă. Acesta continuă să solicite teritorii pe care nu le poate obține prin forță, având impresia că le poate revendica doar prin simpla declarație că le deține”, afirmă Olga Chyzh.

Olga Chyzh adaugă că pentru a înțelege logica liderului rus, este esențial să înțelegem și contextul politic intern în care acesta acționează. Spre deosebire de un lider ales democratic, Putin nu se confruntă cu un control real din partea instituțiilor interne sau din partea publicului, iar singura sa constrângere politică este cercul său restrâns de elite care îl mențin la putere.

„Pentru aceste elite, Ucraina nu este un teritoriu care poate fi împărțit proporțional cu succesul de pe câmpul de luptă. Este un trofeu dorit, esențial pentru restaurarea măreției pierdute a Rusiei. Victimele civile și suferințele economice sunt doar detalii în această viziune: concesiile nu sunt doar irelevante, ci și inimaginabile”.

„Nemulțumirile lui Putin au găsit un aliat”

Profesorul amintește că negociatorul principal al Rusiei la Istanbul, Vladimir Medinski, a afirmat că Rusia a luptat cu Suedia timp de 21 de ani, sugerând că Putin este dispus să aștepte. Totuși, liderul de la Kremlin speră că nu va trebui să aștepte mult, iar Donald Trump à indeed this purpose may provide him with an opportunity.

„Nemulțumirile lui Putin și-au găsit un aliat în Donald Trump și cercul său de susținători”, observă profesorul de la Universitatea din Toronto. Putin este un specialist în manipulare: „Dacă nu poate obține teritorii prin forță, el se bazează pe narațiune pentru a convinge vocele prietene din Occident că Rusia merită acele teritorii.”

„De la anexarea Crimeei la acordurile de la Minsk, de la Siria la Cecenia, Putin și-a construit moștenirea prin fabricarea de fapte pe teren și provocând lumea să le conteste. De ce s-ar opri acum?”, se întreabă Olga Chyzh, oferind și răspunsul: „Nu o va face.”

„Ucraina a demonstrat că se poate descurca autonom. Dacă scopul ultim este oprirea violenței, singura soluție este să forțăm Rusia să conștientizeze adevărul, în loc să îi permitem să creeze o realitate proprie”, concluzionează profesorul de la Toronto.