INTERVIU. „Am votat că pământul e rotund. Lipsa educației reprezintă o amenințare la adresa securității naționale”, afirmă profesorul Sorin Costreie, consultant pe domeniul educației și cercetării pentru Nicușor Dan

Profesorul Sorin Costreie a fost prezent alături de Nicușor Dan în cadrul dezbaterilor publice. Președintele ales a exprimat încrederea sa în expertiza lui Costreie în educație. În viziunea acestuia, dezinformarea reprezintă un pericol mai mare decât minciuna. „Când ești conștient că minți, ai o idee despre adevăr. Cu dezinformarea lui Georgescu, adevărul devine irelevant. Crezi orice spui”.

• Într-un interviu recent, Sorin Costreie, în vârstă de 54 de ani și profesor de filosofie la Universitatea din București, comentează rezultatul alegerilor prezidențiale din România, subliniind că acesta a demonstrat că există un antidot pentru teorii ale conspirației și informații false: repetiția adevărului științific și a unui proiect de țară concret.
• „Nu consider că există o diferență între diaspora educată și cea needucată, ci mai degrabă între o diasporă care observă și una care nu este atentă”, declară Costreie, care a petrecut 8 ani în diaspora având cetățenie română și canadiană. Vorbește fluent 5 limbi străine.
• Costreie susține că actuala criză nu este doar un conflict între Est și Vest, ci o bătălie între două feluri de a percepe realitatea.

Costreie afirmă că Georgescu a câștigat prin dezinformare, minciuni și teorii conspiraționiste, iar Simion s-a prezentat cu un stil agresiv. Nicușor Dan a oferit soluția: repetarea constantă a informațiilor, transmise prin diverse canale media, dovedind astfel credibilitatea mesajului său. „Este o provocare să combati dezinformarea. Nicușor Dan a reușit să adopte o atitudine demnă și consistentă”.

Costreie a mai precizat că Nicușor Dan a demonstrat că este capabil să înțeleagă și să asimileze rapid teme complexe, lucru remarcat și de fostul președinte Băsescu. „Toată lumea a fost impresionată de această abilitate de a se face prezent la dezbateri, interviuri și mitinguri, fiind constant și adaptabil.”

Referitor la George Simion, Costreie îl descrie ca pe un actor care a promovat idei extremiste, idei ce generează excluziune în rândul diasporei. „Simion s-a întâlnit cu lideri extremiști, inclusiv cu Matteo Salvini, care își dorește eliminarea diasporei noastre din țara respectivă.”

„Nicușor Dan a fost mereu pe fază. Uneori este mai complicat să te confrunti cu un scaun gol decât cu o persoană.”

– A fost Nicușor Dan un student plictisit în campania electorală? – Deloc. Un student plictisit ar fi repetat, dar el a înțeles și a aplicat lucrurile discutate, ceea ce demonstrează inteligența lui.

– Fostul președinte Băsescu a remarcat că nu anticipa capacitatea rapidă a lui Dan de a asimila teme importante. – Nu știu, și eu sunt surprins. A fost admirabil faptul că Dan a fost prezent fizic și mental pe parcursul discuțiilor, interviurilor și mitingurilor.

– Ce înseamnă să fii “propriul competitor”? – Când nu ai pe cineva cu care să dezbați, e ca și cum ai juca șah cu tine însuți. Te lupți cu propriile limite.”

„Extremiștii pe care Simion îi întâlnea urmăreau să excludă diaspora noastră.”

– Cum îl percepeți pe George Simion? – A fost un personaj controversat, promițând dezbateri dar lipsind constant de la propriile provocări. În acea perioadă, a avut întâlniri cu lideri extremiști, generați de revenirea diaspora, iar aceștia vizează eliminarea noastră.

„În dezinformare, când spui orice, ajungi să crezi orice.”

– Care este strategia lui Nicușor Dan? – Reflecțiile repetate prin diverse media sprijină credibilitatea și adevărul. A fost un mesaj clar: onestitate și coerență.

Costreie explică faptul că Dan a fost angajat în a răspunde întrebărilor și a aborda problema dezinformării. Conceptul de dezinformare, introdus de filosoful Harry Frankfurt, relevă că atunci când spui orice, nu mai ai grijă de minciună. Dacă ești conștient de minciună, ai o idee despre realitate.

„Cu Georgescu, adevărul devine un detaliu nesemnificativ. Oferi informații pentru toți și nu mai ești atent la veridicitatea acestora.”

„I se reproșa că uneori ezita, dar el realmente gândea problema.”

– Cum ați descrie confruntarea electorală? – A fost o bătălie între două moduri de a percepe realitatea, între adevăr și falsitate. O tehnică veche de manipulare, repetând o minciună până devine credibilă. Nicușor Dan a adus o abordare rațională, proprie unui matematician.

„Educația trebuie să reconcilieze aceste două lumi.”

– Care este starea educației în România? – Țara este divizată mai proeminent ca niciodată, iar educația trebuie să integreze toate perspectivele. Inclusiunea înseamnă că trebuie să aducem pe toți sub aceleași standarde.”

Nicușor Dan a demonstrat că nu este exclusivist, fiind capabil să abordeze și să explice complexitățile sociale, sugerând că educația ar trebui să fie un proces de gândire critică.”

Profesorul subliniază că lipsa educației a contribuit la evoluția „personajului mistic Georgescu.”

– Care considerați că a fost cel mai mare obstacol în discuțiile cu Nicușor Dan? – Lipsa educației reprezintă o amenințare la adresa securității naționale.”

Costreie afirmă că nu este o simplă metaforă; în momentele de criză, societatea poate fi influențată grav. „Oameni care pot fi manipulați pot lua decizii fatale.”

Trebuie să ne gândim la capacitatea celor care operează tehnologie avansată. “Mase” influențate pot destabiliza regimul unei țări și astfel afectează întreaga societate.

„Și eu am fost departe de țară 8 ani, știu sentimentul când ascult muzica lui Tudor Gheorghe.”

– Cum considerați votul din diaspora? – Diaspora recent integrată a participat la primul tur, în timp ce al doilea tur a adus voturi masive din partea celor deja stabiliți.”

„Revoltă existau pentru că eu am fost departe de țară 8 ani, am simțit aceleași emoții. Totuși, nu cred că există o distincție între diaspora educată și cea needucată, ci, mai degrabă, între o diasporă atentă și una care nu observă.”

Durerea lor a fost exploatată politic, iar în momentele de emoție intensă, raționalitatea și considerațiile de viitor au fost lăsate deoparte.

Andrei Pleșu afirma că rolul intelectualilor în societate e similar cu cel al usturoiului în alimentație.

– Ce ar trebui să facem? – Citez cuvintele lui Andrei Pleșu: rolul intelectualilor este de a tempera tensiunea, similar cu usturoiul care poate scădea sau crește tensiunea arterială. Rolul nostru este de a readuce raționalitatea în discuțiile sociale.

– Nicușor Dan a devenit un adevărat model de urmat. – Da, natura sa de influencer și modul său de abordare a fost exemplar într-o alegere între „tocilari” și „gălăgioși”. Mă refer la modele și nu la insulte.

Un om cu realizări recunoscute, cu doctorat de prestigiu. „Ce le-am fi spus copiilor noștri? Că putem ajunge în frunte prin violență și manipulare?”

Rezultatul alegerilor m-a bucurat profund, deoarece a câștigat un specialist matematician. Datele statistice sugerează că problemele vor crește în viitor. În acest context, nu ne referim doar la matematică, ci la tot mai puțini studenți în domeniile științe exacte.

„Am votat având conștiința că pământul este rotund.”

– Cum priviți posibila influență a Rusiei? – România a fost într-un moment crucial. Opțiunea pro-rusă putea schimba profund modul nostru de gândire democratic.”

– Ce am votat? – Am votat cu certitudinea că pământul este rotund. Cei care cred în teorii ale conspiratiei au vrut să organizeze expediții pentru a „ajunge la capătul pământului” folosind GPS, care cu toate acestea se bazează pe ideea că pământul este rotund.

Acest aspect demonstrează rolul științei în combaterea miturilor. Teoriile conspirației sunt atrăgătoare pentru mintea umană, care caută explicații simple.

„Ce se poate face acum este: educație, educație, educație.”

– Care ar fi concluzia mandatului lui Nicușor Dan? – În educație, soluțiile imediate sunt greu de obținut deoarece efectele se observă pe termen lung.

În ceea ce privește prioritățile, răspunsul este: „educație, educație, educație”. Atingerea unor standarde de incluziune și calitate educațională este esențială pentru a forma indivizi capabili să gândească critic. Fundamental este să avem un model coerent.

Trebuie să ne definim clar ce tip de absolvenți dorim și cum să dezvoltăm acest profil educațional.

„În educație trebuie să reținem cei mai buni profesori.”

– Cum putem asigura calitatea în educație? – Nu-mi plac termeni precum „piața muncii”, care reduc complexitatea educației. Un profesor dedicat poate motiva elevii, chiar și fără cele mai bune resurse.

Așadar, este esențial să ne concentrăm pe aceste aspecte pentru a asigura educație de calitate. Acest lucru va duce la scăderea analfabetismului funcțional și la reducerea abandonului școlar, două probleme critice.

Alertă: cum ne găsim profesorii buni.

– De ce să acționăm? – Rata ridicată a analfabetismului și abandonului școlar trebuie reduse, astfel încât societatea să devină mai înțeleaptă și mai capabilă de a comunica.

– De unde putem aduce profesori calificați? – Aceștia sunt peste tot. Există mulți absolvenți excelenți care, din diverse motive, nu au rămas în educație. Dacă vom oferi condiții favorabile, cu siguranță vor dori să se alăture.”

Este vital să păstrăm cei mai buni absolvenți în sistemul educațional, altfel, educația va continua să se degradeze.

Asupra educației trebuie să lucrăm cu răbdare și perseverență. Odată cu îmbunătățirea educației se va dezvolta întreaga societate: economia și bunăstarea.”