INTERVIU. „Este un simbol al oportunităților ratate”. Un grup civic propune transformarea parcării din Piața Revoluției în grădină.

Într-o metropolă din ce în ce mai aglomerată, importanța spațiilor verzi devine esențială, având un rol semnificativ în calitatea vieții. Un grup civic din București a consultat locuitorii și experții pentru a propune convertirea parcării din Piața Revoluției într-o grădină. Tudor Chira, expert în sustenabilitate și membru al ONG-ului Străzi pentru Oameni, ne oferă detalii despre acest proiect.

• Proiectul „Grădina Revoluției” va fi lansat pe 21 mai la ARCUB – Hanul Gabroveni. Aceasta este prima propunere urbanistică rezultat al colaborării între un ONG și Primăria Capitalei, dezvoltată prin consultări publice participative.

„Este un spațiu dominat de mașini și parcări”

– De ce a fost aleasă Piața Revoluției ca loc de regenerare urbană? – Tudor Chira: Am avut ambiția de a transforma centrul Bucureștiului într-un spațiu mai prietenos cu pietonii, relevant pentru oraș. Interesul pentru această zonă a fost impulsionat de inițiativa de pietonizare a Căii Victoriei.

Am optat pentru Piața Revoluției dată fiind semnificația sa istorică, însă zona este actualmente dominată de mașini și parcări, atât legale cât și ilegale, ceea ce o face să pară neatractivă și deconectată de comunitate.

Este un loc de tranzit, unde oamenii trec fără a dori să oprească. Vrem să redăm acest spațiu comunității, transformându-l dintr-o mare de asfalt într-o oază urbană. Proiectul a fost inițiat prin apelul de proiecte „În zona ta” al Fundației Comunitare București.

– Ce face acest proiect diferit față de alte intervenții din București? – Abordarea noastră colaborativă și participativă, în urma discuțiilor directe cu oamenii. Am implementat un element nou în consultare: „The Place Game”, metodă dezvoltată de „Project for Public Spaces”, care permite cetățenilor să evalueze și să contribuie activ la transformarea spațiului.

Această metodă ne-a ajutat să implicăm o varietate de părți interesate — skateri, persoane cu dizabilități, rezidenți, anziani și experți în urbanism.

Aceste grupuri, care reflectă diversitatea populației Bucureștiului, au contribuit cu perspective valoroase pentru construirea unei viziuni comune pentru Piața Revoluției, detaliată în Raportul „Grădina Revoluției – pentru București, pentru toți”.

Proiectul are ca scop conectarea comunității cu administrația, stabilind un exemplu de bună practică pentru regenerarea urbană colaborativă și replicabilă.

„Proiectul nostru mută accentul spre „for public al cetățenilor”

– Ce elemente-cheie conține raportul „Grădina Revoluției”? – Raportul a rezultat din consultările publice cu 71 de participanți din 10 grupuri diverse, incluzând informații relevante despre contextul locului.

În raport se regăsesc analize ale datelor colectate de la cetățeni, evidențiind punctele forte și slabe ale spațiului, mobilitatea, identitatea culturală și confortul.

Raportul detaliază, de asemenea, recomandări pe termen scurt, mediu și lung pentru transformarea pieței, constituind astfel agenda noastră pentru viitor, pe care dorim să o discutăm cu administrația.

Cea mai importantă concluzie subliniată este că Piața Revoluției, în prezent, simbolizează oportunitățile ratate și are un potențial considerabil de a deveni un spațiu public valoros pentru București. Necesitatea urgentă de acțiune și dialog între comunitate și autorități este esențială pentru realizarea acestei viziuni.

– Care a fost colaborarea cu Primăria Capitalei?– Colaborarea cu Primăria este esențială, pentru că implementarea depinde de susținerea autorităților. Am avut discuții preliminare cu diverse departamente pentru a integra propunerile noastre în planurile administrative.

Am întâlnit deschidere din partea autorităților, contrar percepției generale.

Departamentul de Relații cu ONG-urile din cadrul primăriei ne-a oferit suport valoros. Rolul administrației este să preia acest plan și să organizeze un concurs internațional pentru o soluție integrată.

Sperăm ca, după o perioadă lungă de alegeri, să ne putem reuni pentru avansarea acestui proiect, care își propune să transforme Piața Revoluției, subliniind importanța memoriei martirilor și a democrației.

Strategiile orașului, incluzând PMUD, recomandă dezvoltarea infrastructurii pietonale în această zonă. Lansarea raportului va avea loc la ARCUB, cu suportul PMB, și va implica persoanele decidente.

Ce înseamnă metoda „The Place Game”?

– Cum a funcționat metoda „The Place Game” în consultările publice?– Am utilizat metodologia „The Place Game” pentru prima dată în România, împuternicind cetățenii să evalueze calitatea unui spațiu și să-și exprime sugestiile de îmbunătățire.

Discuțiile au evidențiat dorința cetățenilor de a pune accent pe crearea de zone verzi, mai multă umbră, bănci și cișmele.

A fost observată nevoia unei mai bune valorificări a istoriei locului, iar sugestiile au inclus mobilier urban special pentru skateri sau locuri de joacă pentru copii.

S-au exprimat opinii variate despre monument, unii susținând necesitatea înlocuirii acestuia cu o reprezentare mai adecvată a revoluționarilor. A fost interesant să vedem cum cetățenii au evoluat de la utilizatori pasivi la creatori activi.

– Cum proiectul răspunde nevoilor exprimate de cetățeni?– Recomandările formulate reflectă dorințele cetățenilor, inclusiv extinderea spațiilor verzi și plantarea arborilor.

Propunerile cuprind instalarea de bănci, coșuri de gunoi și chiar o cișmea publică. De asemenea, se propune desființarea locurilor de parcare existente.

Proiectul vizează valorificarea istoriei locului și dorințele comunității, transformând piața dintr-un spațiu de tranzit într-unul în care oamenii se pot reuni.

– Ce implica transformarea Pieței Revoluției într-un spațiu verde și cultural?– Aceasta presupune reducerea sau eliminarea parcărilor, transformarea spațiului în zone verzi extinse, cu mai mulți arbori și arbuști.

Zona va fi dedicată pietonilor și va găzdui evenimente culturale, devenind un „hub cultural” al comunității. Propunem crearea unui muzeu în aer liber care să valorifice semnificația istorică a locului.

Se va urmări eliminarea publicității din zonă pentru a mentine o coerență vizuală, iar pe termen lung, se dorește transformarea întregului ansamblu al pieței într-un reper urban.

„Un obstacol semnificativ îl reprezintă birocrația și procedurile administrative”

– Care sunt pașii următori pentru implementarea proiectului?– Proiectul preconizează o abordare etapizată:

•Termen scurt (3-6 luni): Integrarea Pieței în programul „Străzi Deschise”, cadastrarea terenului, negocierea prețurilor pentru parcările subterane și instalarea de afișaje electronice pentru locuri disponibile, intervenții urbanistice și consultări publice.

•Termen mediu (1-2 ani): Organizarea unei licitații pentru studii de trafic și desfășurarea unui concurs internațional de soluții pentru dezvoltarea unui Plan Urbanistic Zonal dedicat.

•Termen lung (3-5 ani): Integrarea PUZ-ului în Planul Urbanistic General, regenerarea completă a zonei și extinderea spațiilor verzi.

Principalele obstacole ar putea include reticența autorităților și birocrația, care pot întârzia implementarea. Este necesară o investiție considerabilă, iar dialogul constant cu autoritățile este crucial.

– Credeți că acest proiect poate servi ca model replicabil?– Avem convingerea că poate deveni un exemplu de bună practică pentru regenerarea urbană în alte spații subutilizate din București.

– Ce pași sunt necesari pentru a transforma Grădina Revoluției în realitate?– Implicarea autorităților publice este esențială. Este necesară o colaborare activă pentru a defini viziunea, asigura resursele și a coordona implementarea. Stabilirea unui grup de lucru eficient este imperativă.