Cancerul ovarian, o afecțiune tăcută și periculoasă, afectează anual 1.800 de românce, cu două treimi pierzând lupta

Cancerul ovarian continuă să fie una dintre cele mai silențioase și periculoase forme de cancer ginecologic. Semnele distinctive lipsesc, iar lipsa unui program național de screening și întârzierile în diagnostic contribuie la depistarea majorității cazurilor în stadii avansate, reducând semnificativ șansele de supraviețuire.

Conform datelor din Romanian National Cancer Registry, în 2022, au fost identificate 1.788 de noi cazuri de cancer ovarian, iar 1.195 de decese au fost atribuite acestei afecțiuni.

Peste 70% dintre cazuri sunt diagnosticate în etape avansate (III-IV), când opțiunile de tratament sunt limitate, iar șansele de supraviețuire sunt semnificativ reduse, a subliniat panelul de discuție organizat cu ocazia Zilei mondiale a cancerului ovarian de către revista Politici de Sănătate, în colaborare cu Comisia pentru sănătate din Senatul României.

„Este crucial să punem sănătatea femeilor pe agenda principală a politicilor de sănătate publică, să investim în diagnosticare timpurie, acces rapid la investigații imagistice, teste genetice și tratamente moderne. Femeile nu ar trebui să fie subiecți ai tăcerii, neinformării și birocrației. Cancerul ovarian nu așteaptă - și nici noi nu ar trebui să o facem. Sănătatea femeilor este o cauză personală pentru mine. Mă implic activ în promovarea inițiativelor pentru prevenirea și tratamentul eficient al bolilor grave. Este o necesitate urgentă de acțiune concretă și susținută pentru a oferi femeilor din România o șansă la viață, demnitate și speranță”, a declarat prof. univ. dr. Carmen Orban, președinte al Subcomisiei pentru populație și dezvoltare și membru în Comisia pentru sănătate din Senatul României, în cadrul unei dezbateri cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului ovarian.

Proiecții alarmante: îmbolnăvirile ar putea crește cu 55% până în 2050

Se estimează o creștere de 55% a cazurilor globale de cancer ovarian până în 2050, ceea ce face ca această problemă să nu mai fie ignorată.

În acest context, medicina personalizată devine o cerință vitală pentru cele diagnosticate cu cancer ovarian, subliniază Nicoleta Pauliuc, supraviețuitoare și membră a Comisiei pentru sănătate din Senat.

„Pentru femeile afectate de cancer ovarian, medicina personalizată poate însemna diferența dintre un tratament eficace și unul ineficace, între speranță și abandon. Ca inițiatoare a legislației privind medicina personalizată, am militat pentru recunoașterea diversității fiecărui diagnostic și decontarea tratamentelor personalizate în funcție de profilul genetic al pacientului. Acest lucru deschide ușa pentru acces la terapii inovative, inclusiv terapii țintite pentru diverse mutații, care sunt mai bine tolerate și eficiente. Necesitatea schimbării paradigmei în sistemul medical, unde tratăm persoana, nu doar boala, este indiscutabilă”, a adăugat senatoarea PNL.

„Ne dorim ca această legislație privind medicina personalizată să fie însoțită de extinderea testării genetice gratuite, în special pentru femeile cu risc crescut de cancer, crearea de registre naționale pentru a susține decizii clinice bazate pe dovezi și simplificarea birocrației în aprobatul tratamentelor inovatoare”, a detaliat Nicoleta Pauliuc.

Acces rapid la inovații terapeutice: o necesitate imperativă

Având în vedere că majoritatea cazurilor de cancer ovarian sunt descoperite în etape avansate, este esențial ca pacientele să beneficieze de acces rapid la diagnosticare timpurie și teste specializate, precum și la tratamente personalizate.

În ultimii ani, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale a depus eforturi însemnate pentru a asigura accesul rapid al pacienților la tratamente inovatoare. În urma evaluării tehnologiilor medicale, toate deciziile de evaluare au fost emise în termenele legale prevăzute. Prin studii clinice, Agenția a reușit să elimine întârzierile în autorizare, având în prezent studii clinice aprobate în 15 zile de la solicitare, un pas esențial pentru accesul pacienților la tratamente inovatoare. De asemenea, Agenția a lansat un plan strategic pentru a tripla numărul studiilor clinice active în România până în 2026”, a declarat farm. Elena Brodeală, vicepreședinte al Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România.

„Prin Planul național de control și combatere a cancerului, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a introdus măsuri benefice începând cu 2023. Aceasta permite persoanelor cu suspiciuni oncologice să aibă acces rapid la investigații, consulturi specializate și pachete bine definite de investigații în spitalizare de zi. De asemenea, a fost reglementat timpul necesar de la diagnosticare la inițierea tratamentului - maximum 28 de zile. La finalul anului 2023, a fost integrată testarea genetică pentru femeile cu cancer ovarian avansat și metastazat”, explică Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS.

În 2024, conform vicepreședintelui CNAS, „762 de paciente au fost testate și au beneficiat de tratament personalizat, cu o alocare financiară semnificativă din fondurile de asigurări de sănătate. Obiectivul pentru 2025 este testarea a peste 1.200 de paciente cu cancer ovarian, în prezent existând 12 furnizori la nivel național ce oferă testarea genetică în sistemul de asigurări sociale.”

Cancerul ovarian: o boală agresivă, cu un impact semnificativ asupra sănătății publice

Cancerul ovarian reprezintă o afecțiune severă, cu un impact major asupra sănătății publice și o rată de mortalitate crescută.

Deoarece simptomele cancerului ovarian nu sunt întotdeauna clare, reprezentații Institutului de Sănătate Publică derulează campanii de conștientizare și educare a populației. „Educația pentru sănătate este esențială. O informare corectă a populației privind simptomele și factorii de risc este foarte importantă, deoarece aceasta poate facilita consultația timpurie și diagnosticarea bolii în stadii incipiente. Simptomele în cancerul ovarian sunt adesea subtile, astfel că femeile trebuie să conștientizeze importanța controalelor anuale și a ecografiei transvaginale. Din păcate, nu există un test de screening specific pentru această afecțiune”, a explicat dr. Gabriela Chițac, medic primar la Institutul Național de Sănătate Publică.

Marturia unei paciente: diagnosticată fără simptome evidente

Ramona Runcanu, pacientă diagnosticată cu cancer ovarian la vârsta de 40 de ani și membră a Asociației Oameni Buni, a relatat că nu a prezentat simptome semnificative, cu excepția unei „balonări ușoare”, pe care a considerat-o „că ar fi din cauza endometriozei”.

„A fost un parcurs greu. Nu am simțit simptome clare, ci doar o balonare pe care am considerat-o asociată cu endometrioza. Trei luni după ce am pierdut o sarcină, am descoperit tumora în urma unor investigații reluate pentru a obține o nouă sarcină. Din fericire, insistența mea de a face analize regulate m-a ajutat să depistez boala într-un stadiu timpuriu. Acceptarea diagnosticului m-a ajutat să trec peste. Femeile trebuie să știe că această maladie nu este o condamnare, medicina avansează, iar tratamentele sunt disponibile. Este important să consultăm medicul și să credem în recomandările sale. Informarea rămâne crucială, atât între pacienți, cât și între medici”, a spus Ramona Runcanu.

„Diagnosticul vine cu confuzie, neștiind unde să ne îndreptăm. Ar fi esențial ca toți medicii să ofere îndrumare și să existe un ghid unitar național pentru pacientele care nu știu că trebuie să ajungă la un oncolog, altfel se pierde timp prețios, în loc să căutăm soluții”, a punctat Iulia Dumitru, membru al Asociației Oameni Buni.

„Observăm și teama de a merge la doctor, frica de a fi confruntată cu un diagnostic grav și teama de a urma un tratament dificil. Alt aspect îngrijorător este întârzierea rezultatelor biopsiilor, ceea ce se traduce în timp prețios pierdut în bătălia cu boala”, a adăugat Delia Grigoroiu, președinte al Asociației ROZ (Răbdare. Zâmbet. Optimism).

Reprezentanții asociațiilor de pacienți participanți la discuție au subliniat necesitatea ca țara noastră să atingă standardele internaționale în domeniul prevenirii cancerelor feminine, cu informarea ca element fundamental.

„Trebuie să educăm nu doar femeile, ci și tinerii, că un stil de viață echilibrat este esențial și că prevenția este prima linie în menținerea sănătății. Vizita la medic trebuie să devină o obișnuință în depistarea timpurie, mai ales în cazul cancerului ovarian, care nu are simptome specifice. Consultul ginecologic devine vital odată cu debutul vieții sexuale. Din păcate, există încă discrepanțe teritoriale - multe femei din diverse zone ale țării nu au acces la specialiști”, a subliniat dr. Cătălina Negara, director al Fundației Renașterea.

Investiții majore în diagnosticare timpurie și tratamente inovative

În România, mortalitatea prin cancer ovarian este printre cele mai mari din Uniunea Europeană, cu un diagnostic frecvent în stadii avansate.

„Diagnosticul precoce este dificil datorită simptomelor nespecifice. Fetelor cu risc crescut (mutații BRCA, istoric familial) le este necesară o monitorizare specializată. Ecografia transvaginală și determinarea markerului CA-125 sunt investigațiile recomandate. Pachetele de servicii medicale sunt decontate de Casa de Asigurări, conform normelor stabilite de Ministerul Sănătății. Costurile tratamentelor pentru cancerul ovarian avansat sunt de 3-4 ori mai mari decât pentru formele incipiente. Pierderile economice sunt considerabile datorită diagnosticării tardive și a mortalității ridicate. Investițiile în diagnosticare timpurie și tratamente moderne pot reduce cheltuielile pe termen lung și pot îmbunătăți supraviețuirea”, a explicat dr. Daniela Zob, manager al Institutului Oncologic București „Prof. dr. Alexandru Trestioreanu” și secretar general al Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății.

„Decontarea prin programele de oncologie este similară atât în spitalele publice cât și în cele private. În codul de bune practici al clinicilor private, am implementat o abordare multidisciplinară, având un tumor-board și colaborare între specialiști. Cancerul ovarian necesită cooperație între chirurgi din diverse specialități, ginecologi etc.”, a afirmat dr. Cristina Berteanu, director medical Memorial Hospital. Tehnicile avansate de testare au adus progrese semnificative în oncologia ovariană, prin identificarea țintelor terapeutice. Testările avansate au permis o adaptare rapidă la noile proceduri, permițând teste genetice somatice pentru identificarea modificărilor tumorale și teste de linie germinală pentru depistarea mutațiilor ereditare precum BRCA1. Aceste îmbunătățiri permit orientarea pacienților și familiilor acestora către o supraveghere mai atentă. Platformele de secvențiere de nouă generație, disponibile în mai mult de 12 unități medicale, necesită o cunoaștere crescută și personal specializat. Este esențial să ne educăm continuu pentru a înțelege progresele medicinei și accesul la metodele inovative de testare”, a adăugat conf. univ. dr. Maria Olinca, medic primar anatomie patologică, Spitalul de Obstetrică-Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu”.

Pacientele cu cancer ovarian necesită trasee de tratament mai clare și aliniate la standardele internaționale, precum și sprijin din partea echipelor multidisciplinare.

„Rolul echipei multidisciplinare este crucial în tratarea patologiilor oncologice. SNOMR colaborează la dezvoltarea unei platforme digitale care va permite medicilor din diferite specializări să comunice și să colaboreze indiferent de locație, facilitând evaluarea și discuția cazurilor, reducând timpii de așteptare. Pregătim de asemenea o campanie de educație publică, denumită #CuUnpasÎnainte, pentru a promova un stil de viață sănătos”, a menționat dr. Rialda Răduc, manager general la Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (S.N.O.M.R.).

Este vital ca informațiile și beneficiile noilor terapii să ajungă la paciente: „Nivelul de informare este extrem de scăzut în anumite comunități. Este crucial să îmbunătățim educația medicală și să facilităm accesul la consultații ginecologice și teste relevante. ONG-urile care desfășoară caravane medicale trebuie să colaboreze cu autoritățile locale, care pot accesa baze de date demografice. De asemenea, este important ca femeile să înțeleagă că un consult ginecologic nu este relevant doar pentru sarcină, ci trebuie să fie parte din îngrijirea sănătății lor pe parcursul întregii vieți”, a conchis dr. Călin Boeru, șef secție Obstetrică-Ginecologie la Spitalul Județean de Urgență Ploiești.