Isărescu: „Cursul nu putea fi menținut, iar o ruptură ar fi fost mult mai gravă.”

În luna mai, piața valutară a fost supusă unei presiuni intense, caracterizată prin ieșiri semnificative de capital, fenomen care nu a fost cauzat de un singur factor, ci a fost rezultatul unei combinații de aspecte negative, a declarat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, în cadrul prezentării Raportului de inflație.

Potrivit lui Isărescu, situația a fost generată de tensiunile și retorica publică „adesea agresivă” din timpul campaniei electorale, efectele acesteia amplificându-se ulterior. „După alegeri a avut loc demisia Guvernului, iar un semnal de alarmă a fost incapacitatea Ministerului de Finanțe de a atrage capital din piață în săptămâna de după alegeri, anunțând public acest lucru. Acest context a dus la ieșiri masive de capital”, a detaliat guvernatorul.

Banca Națională a intervenit imediat după alegeri, „utilizând sume considerabile”, conform spuselor liderului BNR.

BNR a instituit o echipă de criză

În aceste circumstanțe, Isărescu a subliniat că o rată de schimb sub 5 lei era imposibil de susținut, nu doar din cauza pierderilor de rezervă, așa cum s-a menționat. „Noi nu pierdem din rezervă; schimbăm o parte din rezerve cu lei, vânzând valută și cumpărând lei de pe piață.”

În afară de gestionarea cursului valutar, BNR se confruntă și cu provocări legate de finanțare, cheltuieli publice și plăți economice.

Isărescu a adăugat că la BNR s-a constituit o celulă de criză care a funcționat timp de două zile. „Am avut întâlniri cu Ministrul de Finanțe, iar prin discuții s-au identificat soluții care au limitat o devalorizare mai severă a monedei. În astfel de situații, ieșirea de capital este însoțită de intrări speculative. Însă, noi am asigurat lichiditatea pe piață pentru a susține plățile bugetare, inclusiv sumele mari destinate pensiilor în acel interval. Oricum, cursul nu putea fi menținut”, a concluzionat șeful Băncii Centrale.

„Consider că o ruptură a cursului chiar înainte de turul al doilea ar fi avut consecințe mult mai severe, mai ales în contextul dificultăților legate de realizarea plăților publice”, a spus Isărescu.

Amintim că, în premieră, Banca Națională a României a anunțat pe 6 mai o cotă de 5,03 lei pentru un euro. Ulterior, leul a suferit o depreciere timp de câteva zile, revenind apoi aproape de pragul de 5 lei/euro.