Prieteni fără beneficii: Viktor Orbán și alți lideri din Europa Centrală și de Est aveau așteptări mari de la Trump, dar au fost tratați cu răceală

Premierul maghiar Viktor Orbán, președintele Serbiei Aleksandar Vučić și liderul sârbi din Bosnia și Herțegovina, Milorad Dodik, păreau să beneficieze de conexiunea ideologică cu Donald Trump. Totuși, situația a fost diferită, iar aceste țări s-au confruntat cu o nouă politică comercială și imperială din partea Washingtonului, unde doar națiunile mari și influente sunt considerate cu adevărat importante, așa cum subliniază expertul Ferenc Németh și Peter Kreko, director executiv la Political Capital, un think tank independent din Budapesta.

În ultimele trei luni, influența lui Trump 2.0 s-a resimțit puternic în Europa.

Mulți lideri, familiarizați cu prima sa administrație, au privit cu pesimism perspectivele revenirii lui Trump la conducerea Statelor Unite și implicațiile acesteia pentru instituțiile multilaterale, precum NATO, și pentru soarta Ucrainei.

Cu toate acestea, anumite națiuni din Europa Centrală și de Est, precum și din Balcani, s-au arătat mai optimiste.

Astfel, Viktor Orbán din Ungaria, Aleksandar Vučić din Serbia și Milorad Dodik din Bosnia și Herțegovina, care aveau o afinitate ideologică cu noul președinte, au prezis o „epocă de aur” în relațiile bilaterale și au exprimat speranța că o administrație Trump îi va ajuta să-și facă țările „mărețe din nou”.

Nu a existat milă pentru aliații lui Trump

Discuțiile despre posibile blocaje au fost rare. Orbán, Vučić, Dodik și alții au presupus că, în ciuda promisiunilor repetate ale lui Trump legate de taxe și comerț, țările lor vor fi exceptate sau vor beneficia de un tratament favorabil datorită susținerii lor.

Însă realitatea a fost diferită. Aceste țări au devenit victimele unei concepții comerciale și imperiale din partea Washingtonului, care prioritizează doar națiunile mari și influente, lăsând celelalte fără opțiuni.

Pe 2 aprilie, cunoscută și ca „Ziua Eliberării”, nu a existat milă pentru cei care îl sprijină pe Trump.

Serbia a fost afectată de o taxă vamală semnificativă de 37% asupra exporturilor sale, cea mai mare din regiune.

În același timp, Bosnia și Herțegovina s-a confruntat cu o taxă de 35%, iar Ungaria, considerată un aliat al noului președinte, riscă o taxă de 20% asupra exporturilor sale din cauza apartenenței la UE și relațiilor economice cu China și Rusia.

Dezamăgire pentru Vučić și Dodik

Aceste dezvoltări au fost surprinzătoare atât pentru lideri, cât și pentru cetățeni, având în vedere interesul istoric al Washingtonului pentru Europa Centrală și de Est și pentru Balcani.

De asemenea, acest lucru a scos la iveală o dinamică a relației pe care Orbán, Vučić și Dodik o credeau favorabilă.

Aceasta a devenit evidentă atunci când Marco Rubio, secretarul de stat al SUA, a condamnat public semnarea de către Milorad Dodik a legilor separatiste care contestă ordinea constituțională din Bosnia și Herțegovina, avertizând că actorii locali și regionali, inclusiv Ungaria și Croația, încearcă să submineze Acordurile de Pace de la Dayton.

Aleksandar Vučić, care spera că noua administrație va aborda favorabil problema Kosovo și va ridica sancțiunile asupra companiei petroliere sârbe NIS, a avut și el parte de o decepție.

Lipsa de sprijin public din partea lui Richard Grenell, trimisul Casei Albe pentru misiuni speciale și un susținător al lui Vučić, în timpul protestelor din Serbia, ilustrează cum noua administrație își tratează unii dintre susținătorii săi.

Surpriză pentru Viktor Orbán

În cazul Ungariei, unde guvernul a susținut revenirea lui Trump, primele 100 de zile ale noului președinte au fost cu totul neașteptate.

Orbán anticipase o „epocă de aur” în relațiile ungaro-americane datorită legăturii sale cu președintele, așteptând un impact pozitiv asupra economiei maghiare.

Acesta nu a prevăzut însă taxele vamale uriașe, menținerea sancțiunilor împotriva membrilor guvernului său, nici criticile republicane la adresa politicii economice a Ungariei în raport cu China și Rusia.

Cei trei lideri continuă să nutrească speranța că stilul tranzacțional al acestei administrații este temporar și că se va produce o redresare a relațiilor bilaterale.

Probabil din acest motiv, ei imităm politicile Departamentului american pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), criticând organizațiile societății civile și ONG-urile care primesc fonduri USAID.

Sub pretextul simplificării cheltuielilor guvernamentale și al apărării suveranității, aceștia au inițiat măsuri care reflectă apropierea ideologică de aliatul lor american și combate criticile interne la adresa președintelui.

Prezența din ce în ce mai mare a Chinei și a Rusiei în Ungaria și Serbia va constitui probabil un punct sensibil pentru Casa Albă

Totuși, se preconizează obstacole dificile pe drum.

Cheltuielile de apărare ale Ungariei, precum și contribuțiile sale sub medie la NATO, continuă să fie o problemă, un aspect pe care președintele SUA îl va enfatiza înainte de summitul din luna iunie.

De asemenea, creșterea influenței Chinei și Rusiei în Ungaria și Serbia va reprezenta un punct delicat pentru Casa Albă, iar dependența de energia rusă va continua să atragă critici.

Oficialii americani au avertizat deja aceste țări că China este considerată o „provocare strategică”, un aspect subliniat de Donald Trump Jr. în vizitele sale recente la Budapesta și Belgrad.

Aceste sugestii de reducere a legăturilor cu puterile estice și de prioritizare a angajamentului economic american sunt probabil să capete o intensitate mai mare în absența unei schimbări comportamentale.

Realitatea este că unilateralismul care a caracterizat până acum al doilea mandat al lui Trump scoate în evidență limitele colaborării ideologice.

Deși numerosi din Europa Centrală și de Est și din Balcani rămân simpatizanți ai SUA și consideră relația cu Washingtonul ca fiind pozitivă, actuala dinamică începe să strânească îndoieli.

Dacă această situație persistă pe termen lung, cetățenii ar putea începe să conteste beneficiile susținerii politicilor președintelui SUA și, eventual, să realizeze că, între creșterea autocrației de la Washington și autocrațiile emergente din est, prosperitatea și libertatea lor depind mai degrabă de o sursă criticată constant de Orbán, Vučić și Dodik: Uniunea Europeană.

Ferenc Németh este expert în Balcanii de Vest și doctorand la Universitatea Corvinus din Budapesta, iar Peter Kreko este director executiv la Political Capital, un think tank independent din Budapesta.