Alegerile prezidențiale din 2025: O Românie profund divizată, conform unui studiu. Ce așteaptă românii de la președintele lor și ce nu tolerează

Conform unui studiu longitudinal realizat de MKOR Consumer Sentiment 2025, publicat joi, rezultatele evidențiază prezența a două electorate distincte, cu valori, realități socio-economice și niveluri de încredere fundamental diferite.

• Nicușor Dan: Sprijinit preponderent de orașele mari (60%) și de cei cu venituri substanțiale (74%); motivat de competență și orientare europeană.

• George Simion: Susținut de populația rurală (62%), cu studii generale (73%), venituri reduse (62%); promovează schimbarea anti-sistem (51%) și naționalismul.

• Încredere divizată: Școala aduce unitate (71-72%); Biserica sprijină AUR (72%), în timp ce Justiția și Presa au un suport mai mare în rândul alegătorilor lui Nicușor Dan.

• Profilul liderului ideal - două perspective diferite: Susținătorii lui Dan valorizează „educația și integritatea”, iar cei ai lui Simion pun accent pe „apropiere și patriotism”.

• Dileme comune, soluții diferite: Îngrijorările economice (privind impozitele și salariile) sunt comune, dar soluțiile așteptate sunt profund divergente.

Profilul socio-demografic al unui electorat divizat în România

Studiul MKOR, efectuat înaintea turului doi din alegerile prezidențiale din mai 2025, a analizat nu doar intențiile de vot, ci și caracteristicile socio-demografice ale celor două electorate ce polarizează România.

„Am considerat imperativ să continuăm această cercetare independent, pentru a înțelege ce se află în sufletul românilor, unde sunt rănile și speranțele noastre. Aceasta este contribuția noastră pentru a ajuta la găsirea unui limbaj comun.” – Cori Cimpoca, Fondatoare MKOR

Preferințele pentru Nicușor Dan și George Simion sunt corelate cu mediul de rezidență, educația, statutul profesional și veniturile, ilustrând imaginea a două Românii cu experiențe de viață și perspective diferite.

Nicușor Dan s-a impus în mediul urban, având 60% din votanți din această zonă, depășind cu aproape 6 puncte procentuale media națională. Sprijinul său crește exponențial cu nivelul educațional, având 78% din votanții cu studii superioare. Acesta este susținut majoritar de persoanele cu venituri mari (74%) și manageri (73%), care preferă competența și o direcție pro-europeană.

Contrar, George Simion a rezonat cu românii din mediul rural (62% dintre susținătorii săi provin de la sate) și din orașele mici, având un electorat cu educație predominant generală (73%), ceea ce sugerează o reacție redusă la discursurile elitiste. De asemenea, a mobilizat semnificativ bucata economică vulnerabilă (62% venituri mici).

Această diviziune clară între electoratul urban, educat și cel rural, cu venituri scăzute, nu este doar un aspect statistic.

Ea reflectă diferențe structurale profunde în societate, legate de acces la oportunități și informație, falii ce vor continua să influențeze peisajul politic și social post-alegeri.

Aprofundarea motivațiilor votanților

Dacă analiza socio-demografică ajută să înțelegem cine a votat pentru fiecare candidat, esențial este să aflăm de ce. Ce temeri, speranțe sau frustrări au fost la baza alegerii lui Nicușor Dan sau George Simion?

Studiul MKOR a detaliat răspunsurile alegătorilor la întrebarea despre motivul alegerii lor, relevând două curente emoționale profund opuse, ce definesc cele „două Românii”.

George Simion: Reprezentantul revoltei și apelul la identitate națională

Pentru o parte semnificativă dintre alegători, votul pentru George Simion a fost un manifest pentru schimbare radicală (51,4% dintre susținători menționând acest aspect).

Frustrări precum „m-am săturat de 35 de ani de minciuni”, au ilustrat profundă alienare față de clasa politică tradițională și nevoia acută de justiție.

Această latură a fost susținută adeseori de apeluri la valori naționale (13,2%), cu termeni precum „patriot” sau „familist” subliniind căutarea de certitudini într-o lume instabilă.

Experiența administrativă a fost doar marginal menționată în decizia de vot (5,1%), accentul fiind pe un lider perceput ca „apropiat de oameni” și capabil să înțeleagă problemele cetățenilor.

Răspunsurile ce făceau referire la alți lideri sugerează o bază emoțională pronunțată, alimentată de speranțe și de un nevoia de leadership disruptiv.

Nicușor Dan: O alegere rațională pentru integritate și continuitate pro-europeană

În tabăra lui Nicușor Dan, motivațiile s-au constituit pe valori pragmatic.

Electoratul său a pus accent pe integritate (23,0%), competență (18,1%), și alinearea cu valorile europene (20,0%). Expresiile precum „bun gospodar” au definit acest pol al rațiunii.

Pentru un segment din susținători, alegerea a fost un vot strategic, un „rău mai mic”, menționând deciziile raționale pentru contracararea extremismului.

Spre deosebire de electoratul lui George Simion, aici emoția dominantă a fost rațiunea, căutând normalitate și competență în leadership.

Astfel, cele „două Românii” nu doar că au votat diferit, ci au avut așteptări distincte de la futurele conduite de conducere.

Pe de o parte, există o chemare viscerală la schimbare; pe de altă parte, un angajament față de competență și integrare europeană.

Președintele ideal versus cel detestat: Cele două viziuni asupra liderului

Motivațiile sunt relevante, însă trasăturile dorite sau respinse la un președinte relevă așteptările alegătorilor.

Studiul a identificat cele două viziuni asupra calităților unui lider.

Ce așteaptă românii de la președinte: Empatie, educație și patriotism

Când sunt întrebați despre cele mai importante calități, românii doresc un lider care să echilibreze empatia cu competența și patriotismul. Principalele așteptări includ:

• „Apropiat de oameni” (40,8%): O calitate esențială pentru un lider accesibil.

• „Educat” (39,3%): Un lider bine informat este considerat crucial.

• „Patriot” (30,4%): Dragostea de țară rămâne un criteriu important.

Alte calități dorite includ „Integru” (27,6%), „Hotărât” (24,7%) și „Rațional” (22,2%).

Președintele ideal pentru fiecare tabără

Analizând aceste preferințe prin prisma votului pentru Nicușor Dan și George Simion, se desprind două portrete distincte.

Susținătorii lui Nicușor Dan prioritizează:

• Educația (65%): Trăsătura cea mai importantă.

• Integritatea (44%) și Raționalitatea (40%): Reflectă căutarea unui leadership etic.

Pentru acest grup, legitimitatea unui lider provine din cunoaștere și corectitudine.

În contrast, susținătorii lui George Simion caută:

• Apropierea (49,2%) și Patriotismul (47,7%): Sublinează conexiunea emoțională.

• Hotărârea (34,9%): Necesitatea unui lider care acționează decisiv.

Pentru acești votanți, legitimitatea vine din autenticitate și capacitatea de a mobiliza emoțional.

Ce nu tolerează românii la un președinte?

Asemenea calităților dorite, și trăsăturile respinse sunt relevante.

Eticheta de „Marionetă” este respinsă de 48% din votanți, acesta fiind un semnal negativ.

În mod similar, „Aroganța” (39%) și lipsa educației (34,3%) atrag reticență generală.

Luând în considerare taberele, alegătorii lui Nicușor Dan reacționează mai vehement la lipsa de educație (51,2%) și radicalism (25,5%).

• Aceștia doresc un președinte competent, conectat la valorile occidentale.

Alegătorii lui George Simion, în schimb, resping net lideri „Moale” (21,2%) sau „Indecis” (19,3%).

Caută un lider puternic, decis și asumat.

Tipologia liderului: Reformator vs. Vocea poporului

Pentru o mai bună înțelegere a viziunilor, studiul MKOR a prezentat respondenților patru tipuri de lideri.

Rezultatele au confirmat preferințele de vot exprimate:

• Susținătorii lui Nicușor Dan preferă „Reformatorul deschis la Occident” (47,6%).

Acest segment consideră că viitorul României se bazează pe modernizare și parteneriate strategice.

• Votanții lui George Simion preferă „Vocea poporului” (39,3%) și „Liderul naționalist” (41,0%).

Ei validează un model de leadership conectat emoțional, centrat pe identitate națională.

Criza de încredere – un factor al diviziunii?

Studiul evidențiază o acută criză de încredere în instituții, cu valori scăzute pentru Guvern și Parlament (30-40%).

Școala are un rol unificator (71-72%), Biserica sprijină mai mult AUR (72%).