Tarifele comerciale introduse de Trump ar putea conduce la recesiune, conform economistului șef al unei bănci locale importante
Conform unei analize prezentate joi de economistul șef al Alpha Bank, Ella Kallai, România este singura țară din regiune în care, în ultimul deceniu, volumul serviciilor exportate în SUA a fost mai mare decât cel al bunurilor. Totuși, ea avertizează că impactul negativ al tarifelor comerciale impuse de Trump ar putea provoca recesiune.
Pentru a contracara aceste efecte, băncile centrale din Cehia și Polonia au decis să reducă dobânda de politică monetară în cadrul întâlnirilor din luna mai. În România, însă, o asemenea măsură nu este momentan posibilă.
Concluziile Ellei Kallai sunt susținute de analiza recentă a Băncii Naționale, ce indică faptul că efectul tarifelor impuse de Trump este comparabil cu creșterea economică din primul trimestru al acestui an.
Începând cu 10 aprilie 2025, perspectivele pentru piețele europene s-au îmbunătățit după anunțarea unei pauze tarifare de 90 de zile, față de 2 aprilie, data la care a fost implementată noua politică tarifară a SUA. Totuși, piețele europene rămân supuse unei taxe minime de 10%, cu anumite produse, precum autoturismele, taxate cu 25%. Posibilitatea de majorare a altor tarife nu poate fi exclusă.
Cererea pentru exporturile către SUA, afectată de creșterea prețurilor
Tarifele comerciale au multiple efecte potențiale asupra economiilor europene, inclusiv a României. Efectul direct, provocat de reducerea exporturilor și a încasărilor comerciale, precum și efectele indirecte generate de o posibila încetinire economică globală și de scăderea condițiilor financiare, pot influența comerțul mondial.
Creșterea tarifelor va duce la o scădere a cererii pentru exporturile către SUA. Redirecționarea acestor exporturi către alte piețe va necesita timp, ceea ce ar putea determina o diminuare sau chiar dispariția exporturilor către SUA.
Exporturile indirecte către SUA (prin intermediul statelor membre UE) sunt estimate pe baza ipotezei că exporturile țărilor din regiune către statele UE vor fi reexportate în proporții similare cu cele ale exporturilor lor directe către SUA.
În România, ponderea exporturilor directe către SUA a crescut de la 1,1% din PIB în 2013 la 1,5% în 2023.
Cu toate acestea, volumul exporturilor totale a fost cel mai mic în comparație cu alte țări din regiune. Exporturile directe în SUA din Bulgaria au crescut de la 1,3% la 2,3%, în Cehia de la 2,2% la 2,7%, în Polonia de la 1,4% la 2,8% și în Ungaria de la 3,2% la 4%. România este singura țară din regiune în care exporturile de servicii către SUA au depășit volumul exporturilor de bunuri în ultimii zece ani.
Volumul exporturilor de servicii în 2023 (0,87% din PIB) a fost cu 0,2% din PIB mai mare decât cel al bunurilor (0,66% din PIB). În contrast, în celelalte țări din regiune, exporturile de bunuri către SUA au depășit exporturile de servicii cu 0,1% din PIB în Bulgaria, 0,2% în Polonia, 0,4% în Ungaria și 0,8% în Cehia.
Exporturile indirecte ale României în SUA depășesc volumele celor directe.
Aceasta tendință se regăsește și în alte state din regiune. Atât exporturile directe cât și cele indirecte au un volum mai scăzut în cazul României comparativ cu celelalte țări.
Spre deosebire de exporturile directe, în cazul celor indirecte, volumul serviciilor este mai mic decât cel al bunurilor, ceea ce este similar și în cazul celorlalte țări din regiune. În 2023, exporturile indirecte văzute ca procent din PIB au reprezentat 2,4% în România, în comparație cu 2,7% în Bulgaria, 3,6% în Polonia, 5,2% în Ungaria și 5,3% în Cehia. Pe de altă parte, exporturile indirecte de bunuri au fost 1,5% în România, față de 1,8% în Bulgaria, 2,6% în Polonia, 4,1% în Ungaria și 4,5% în Cehia.
Canalele din UE prin care exporturile indirecte ale țărilor din regiune sunt intermediatorii către SUA sunt în principal cele care au cele mai mari exporturi directe. Între 2013-2024, șase state membre ale UE au generat aproximativ 80% din exporturile UE de bunuri către SUA. Germania a continuat să fie cel mai mare exportator de bunuri către SUA din UE, deși ponderea exporturilor sale a scăzut de la 36,4% în 2013 la 30,3% în 2024.
Franța și Belgia, țări cu pierderi în cotele de export
Franța și Belgia au înregistrat pierderi în cotele de piață în exporturile UE către SUA, reducându-se de la 11,1% și 7,3% în 2013 la 8,8% și 6,2% în 2024. Franța a coborât de pe locul doi în 2013 pe locul patru în 2024, iar Belgia de pe locul cinci pe locul six.
Dimpotrivă, Irlanda, Italia și Olanda au câștigat cote de piață, crescând de la 7,5%, 11%, 7,1% în 2013 la 13,7%, 12,2% și 8,1% în 2024, ajungând astfel pe locurile doi, trei și cinci în rândul celor mai mari exportatori din UE către SUA.
Între 2013 și 2024, cele șase țări au intermediat circa 80% din exporturile indirecte de bunuri ale țărilor din regiune către SUA în România, Cehia și Polonia, și aproximativ 70% în Bulgaria și Ungaria. În 2024, ponderea exporturilor indirecte de bunuri către SUA, intermediată de Germania, a fost de 39% în Bulgaria, 41% în România, 47% în Ungaria, 50% în Polonia și 54% în Cehia. Italia a intermediat 19% din exporturile indirecte ale României și Bulgariei, 10% din cele ale Ungariei și 7-8% din cele ale Cehiei și Poloniei.
Altele filiere de intermediere importante, după cele șase mari țări ale UE cu cele mai mari procente de exporturi indirecte de bunuri în SUA în 2024, au fost Austria, Ungaria și Spania pentru România, Slovacia și Polonia pentru Cehia, Polonia și Slovacia pentru Ungaria, precum și Grecia și România pentru Bulgaria.
Cei șase mari exportatori de bunuri din UE către SUA sunt de asemenea printre cei mai mari exportatori de servicii către această țară. Aceste națiuni au generat trei sferturi din exporturile de servicii din UE către SUA între 2013-2023, cu Germania având o cotă de piață de 21,3% în 2023, în scădere față de 24,5% în 2013.
Exporturile de servicii din Franța, Italia și Belgia s-au dezvoltat mai lent decât cele din UE către SUA, ducând la o reducere a ponderii lor în exporturile europene de la 15,4%, 6,8% și 6,6% în 2013, la 14,1%, 4,4% și 5% în 2023.
În timp ce ponderea Olandei în exporturile UE s-a menținut constantă la 10,5% în 2024, volumul exporturilor Irlandei a crescut constant, ajungând al doilea cel mai mare exportator de servicii din UE către SUA, cu o pondere de 16,9%, după ce în 2013 aceasta a fost de 8,4%.
Germania, principal intermediar în exporturile indirecte de servicii către SUA
Între 2013 și 2024, exporturile indirecte de servicii din regiune către SUA au fost intermediatorii de către aceste șase țări, în aceeași proporție ca și exporturile de bunuri (aproximativ 80% în România, Cehia și Polonia; 70% în Bulgaria și Ungaria).
În 2023, Germania a fost principalul intermediar pentru exporturile indirecte de servicii către SUA, având o pondere de 37% în Bulgaria, 38% în România, 44% în Cehia, 47% în Ungaria și 49% în Polonia. Alți intermediari importanți au fost Irlanda, Olanda și Franța.
Cele mai importante canale de intermediere la nivelul exporturilor indirecte de servicii în SUA pentru 2023 au inclus Spania, Ungaria, Suedia pentru România, Cipru și România pentru Bulgaria, Polonia și Austria pentru Ungaria, Polonia și Slovacia pentru Cehia, precum și Suedia și Danemarca pentru Polonia.
În ansamblu, volumul exporturilor de bunuri riscante în România în 2024 reprezenta 2% din PIB, din care 0,6% sunt exporturi directe către SUA și 1,4% exporturi indirecte intermediatorii prin state membre UE. În cazul serviciilor, volumul exporturilor supuse riscurilor în 2023 a reprezentat 1,9% din PIB, cu 0,9% pentru exporturile directe și 1% pentru cele indirecte.
În celelalte țări din regiune, proporția exporturilor la risc este mai ridicată, excluzând Cehia, cu un volum de 6,8% din PIB în Cehia, 6,3% în Ungaria, 3,8% în Polonia și 2,7% în Bulgaria pentru bunuri și mai mult pentru servicii, cu 1,8% în Cehia, 2,9% în Ungaria, 2,3% în Polonia și 2% în Bulgaria.
