România a înregistrat cel mai mare declin al populației din Uniunea Europeană în ultimele două decenii, având cel mai numeros grup de cetățeni europeni care locuiesc în afaceri externe, conform Eurostat.

România a pierdut peste 2,5 milioane de locuitori, situându-se pe primul loc în topul țărilor europene, urmată de Polonia (−1,6 milioane) și Bulgaria (−1,3 milioane), conform raportului „Demografia Europei – ediția din 2025”, publicat marți de Eurostat.

Uniunea Europeană numără astăzi 449 de milioane de locuitori, ceea ce corespunde unei creșteri anuale de 0,4%. Cele mai populate state membre sunt Germania (83,4 milioane, reprezentând 19% din total), Franța (68,4 milioane, 15%) și Italia (58,9 milioane, 13%).

Pe de altă parte, cele mai puțin populate țări din UE sunt Malta (563.000 de locuitori), Luxemburg (672.000 de locuitori) și Cipru (934.000 de locuitori).

Conform autorilor studiului, creșterea populației este în mare parte rezultatul migrației post-COVID-19 și a influxului de persoane strămutate din Ucraina, care beneficiază de statut de protecție temporară în statele UE, ca urmare a războiului declanșat de Rusia.

În termeni relativi, cele mai mari creșteri ale populației au fost raportate în Luxemburg (48%), urmate de Malta (41%), Irlanda (33%) și Cipru (29%). Cele mai mari scăderi relative au avut loc în Letonia (−18%), Bulgaria (−17%), Lituania (−15%) și România (−11%).

În ceea ce privește densitatea populației, România (de la 95 la 81 locuitori/km2) și Bulgaria (de la 70 la 59 locuitori/km2) au înregistrat cele mai semnificative scăderi în ultimele două decenii.

Densitatea populației Uniunii Europene a crescut de la 105 persoane pe km2 la 109. În aceeași perioada, 19 țări din UE au raportat o creștere a densității, cele mai notabile fiind în Malta (de la 1.263 la 1.766 de persoane pe km2) și Luxemburg (de la 175 la 258).

Aproape 14 milioane de cetățeni europeni locuiesc în alte țări.

Cetățenii europeni beneficiază de dreptul de a se deplasa și de a locui în diferite state membre ale UE. La 1 ianuarie 2024, cel mai mare grup de cetățeni europeni trăind în alte țări ca străini era format din români (3,1 milioane, reprezentând 22% din cele 13,9 milioane de cetățeni care locuiau astfel). Aceștia sunt urmați de cetățenii italieni și polonezi.

41% din nașteri în Uniunea Europeană se produc în afara căsătoriei.

Proporția nașterilor în afara căsătoriei a atins 41,1% în UE în 2023. În 8 dintre statele membre, cel puțin jumătate din nașteri au avut loc în afara căsătoriei. Cele mai mari cote au fost înregistrate în Bulgaria (59,7%), Portugalia (59,5%) și Franța (58,5%), iar cele mai mici în Grecia (9,7%), Ungaria (24,4%) și Croația (26,1%).

Proporția nașterilor în afara căsătoriei a crescut treptat de la 35,3% în 2003, atingând un maxim de 42,2% în 2016, variind de atunci la 40,0% în 2023. Comparând rezultatele din 2023 cu cele din 2003, ponderea nașterilor în afara căsătoriei a crescut în 23 de state membre și a scăzut în 4.

Cea mai semnificativă creștere a fost observată în Portugalia (+32,6 puncte procentuale, de la 26,9% la 59,5%), în timp ce cea mai mare scădere s-a constatat în Ungaria (−7,9 puncte procentuale, de la 32,3% la 24,4%).

Vârsta mediană a populației din Uniunea Europeană: 44,7 ani

O analiză a îmbătrânirii populației europene poate fi realizată prin intermediul vârstei mediane. Aceasta a crescut cu 5,4 ani, ajungând de la 39,3 ani în 2004 la 44,7 ani în 2024 (la 1 ianuarie).

Printre statele europene, cea mai mare vârstă mediană a fost înregistrată în Italia (48,7 ani), urmată de Bulgaria și Portugalia (47,1 ani fiecare) și Grecia (46,9 ani). Cele mai mici valori au fost constatate în Irlanda (39,4 ani), Luxemburg (39,7 ani), Malta (39,8 ani) și Cipru (40,6 ani).

Între 2004 și 2024, cea mai semnificativă creștere a vârstei mediane a avut loc în România (8,4 ani) și Portugalia (8,3 ani), în timp ce Finlanda (1,1) și Luxemburg (1,8) au avut cele mai mici creșteri.