Cum am învățat să pot gândi precum un adept al teoriilor conspiraționiste, descoperind bula dezinformării

După fiecare rundă de alegeri prezidențiale în România, conversația despre „reconcilierea națională” devine din nou actuală, subliniind necesitatea de a construi punți între cele două Românii, una dintre ele fiind acum prinsă în rețelele sociale de dezinformare.
Consider că nu este posibil să reconstruim încrederea națională cu mesaje simple precum „să fim buni unii cu alții”. Acest optimism, chiar dacă provine din intenții bune, neglijează realitatea complexă. Combaterea unor ani de propagandă și manipulare avansată în mediile sociale nu se poate realiza doar prin zâmbete și apeluri la pace.
Reconstruirea încrederii sociale necesită o strategie științifică, multisectorială, concentrată pe educație, psihologie socială și igienă informațională. Autoritățile trebuie să se implice activ pentru a dezvolta și implementa o astfel de strategie.
Realitatea este că o porțiune a societății este prinsă în mrejele unei rețele de dezinformare bine organizate, care profită de fricile colective pentru a genera ură și radicalizare.
De la distrugerea televizorului, la izbucniri emoționale
Am urmărit luni la rând această parte a societății pe rețelele sociale, ascultând și analizându-le părerile. Este o comunitate captivă, iar integrarea în această bulă de dezinformare a fost o adevărată provocare, mai ales că anterior cunoșteam puține lucruri despre ea. În societate există falii considerabile, ceea ce face extrem de dificilă interacțiunea între cele două Românii. A fost necesar să adopt o gândire similară cu a „conspiraționiștilor” pentru a putea fi descoperit de algoritmii rețelelor sociale.
Am realizat că nimic nu le poate schimba acestor oameni credințele, formate sub influența rețelelor conspiraționiste. Contrar părerilor generale, problema fundamentală nu este sărăcia, dat fiind că mulți câștigă mult peste media națională și chiar își etalează veniturile, ci frica. O frică irațională, alimentată pe parcursul anilor.