Cine este Alexandru Rogobete, propus pentru funcția de ministru al Sănătății: medic ATI care a suspendat rezidențiatul pentru a intra în politică

Alexandru Rogobete, în vârstă de 34 de ani, a fost propus pentru funcția de ministru al Sănătății în cabinetul condus de Bolojan, având în prezent calitatea de deputat PSD și președinte al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților.

De profesie medic de Anestezie-Terapie Intensivă, Rogobete și-a suspendat rezidențiatul pentru a-și urma cariera politică.

În decembrie 2021, acesta a devenit consilier pentru Alexandru Rafila în cadrul Ministerului Sănătății, iar în februarie 2023 a fost numit secretar de stat în aceeași instituție. În această funcție, el a coordonat capitolul Sănătate al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până în decembrie anul trecut, când a fost ales deputat în Prahova și ulterior președinte al Comisiei de Sănătate.

După plecarea lui Rogobete din Minister în decembrie, coordonarea PNRR pentru sănătate a fost preluată de Alexandru Rafila.

Deși a colaborat îndelungat cu Alexandru Rafila, în comunitatea medicală, Rogobete este perceput mai degrabă ca apropiat al lui Dorel Săndesc, un medic ATI care i-a fost coordonator de rezidențiat. Săndesc conduce Spitalul Județean de Urgență din Timișoara, unde Rogobete a activat ca medic rezident.

Alexandru Rogobete a absolvit Chimie la Universitatea de Vest din Timișoara, iar apoi a obținut diploma în Medicină la Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara, unde a obținut și titlul de doctor în Medicină și lucrează ca asistent universitar.

În calitatea sa de coordonator al PNRR, el a declarat în toamna precedentă că România 'nu mai are de tras niciun euro din PNRR pentru spitale' și că nu există proiecte complet blocate, fără perspective de finalizare până la termenul limită din iunie 2026.

Însă, în aprilie, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat că România negociază cu reprezentanții Comisiei Europene pentru realizarea proiectelor a 13 spitale cu fonduri din PNRR, în timp ce alte 6, inițial incluse, ar putea fi finanțate printr-un împrumut de la Banca Europeană de Investiții.

Se estima inițial ca 27 de spitale din țară să primească fonduri nerambursabile din PNRR pentru construcții noi sau extinderea celor existente. În septembrie 2023, Alexandru Rafila a anunțat că România a pierdut 740 de milioane euro nerambursabili din cauza modificărilor aduse PNRR, iar lista de spitale a fost redusă la 21. Restul urmau să fie construite cu fonduri împrumutate de la Banca Europeană de Investiții.

Lista noului guvern va fi supusă luni votului plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului, într-un proces care prevede multiple etape, dar care se va desfășura într-un ritm alert, astfel încât miniștrii să își asume funcțiile oficial cel târziu marți dimineața.