SONDAJ: Majoritatea românilor favorizează serviciul militar obligatoriu și creșterea cheltuielilor pentru apărare, în contextul tensiunilor europene
Potrivit unui sondaj coordonat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), românii și europenii în general susțin creșterea bugetelor militare și reintroducerea serviciului militar obligatoriu, un raport publicat cu ocazia summitului NATO de la Haga dezvăluind, de asemenea, o creștere a sentimentului antiamerican în Europa, dar nu și în România, unde mulți își exprimă încrederea în administrația lui Trump.
Studiul ECFR, ce include date de la YouGov, Datapraxis și Norstat în 12 țări europene, inclusiv România, analizează opinia publică referitoare la rolul NATO și UE în securitatea europeană, preferințele pentru soluționarea pacifică a conflictului din Ucraina și percepția asupra Alianței Transatlantice de la reîntoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă.
În România, 49% dintre respondenți susțin majorarea cheltuielilor pentru apărare, iar 53% sunt în favoarea dezvoltării unei alternative europene pentru descurajarea nucleară, independentă de SUA.
Un alt rezultat al sondajului arată că 49% dintre români pledează pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu.
Românii continuă să susțină Ucraina, nefiind dispuși să accepte retragerea sprijinului militar, cedarea teritoriului sau ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, chiar dacă politica americană s-ar schimba.
Comparativ cu partenerii europeni, România are un grad mai scăzut de convingere, dar pluralități semnificative (41%, 48%, și 42%) se aliniază acestor puncte de vedere.
Raportul evidențiază, de asemenea, o creștere a sentimentului antiamerican generat de ostilitatea lui Trump față de Europa, un fenomen mai vizibil în Danemarca și Portugalia.
În Regatul Unit și Germania, majorități consideră că sistemul american este afectat, iar o proporție similară a crescut și în Polonia, o țară tradițional pro-americană.
Cu toate acestea, România se distinge printr-o mai mare încredere în administrația Trump.
O lume în război
Conform raportului ECFR, cel de-al doilea mandat al lui Trump a influențat percepția europeană privind apărarea și securitatea, determinând cetățenii să accepte ideea unei pregătiri pentru război.
Studiul intitulat „Revoluția europeană a lui Trump” sugerează că revenirea lui Trump nu a schimbat doar politica internă a SUA, ci și modul în care europenii își percep securitatea și identitatea.
Schimbările semnificative din alianța transatlantică și nevoia unei Europe mai autonome în materie de apărare sunt evidențiate, iar opinia publică din statele pro-atlantice, inclusiv Danemarca, Germania și Regatul Unit, susține că Europa trebuie să-și asigure propriile capacități de apărare.
Europa nu mai este văzută ca un „proiect de pace” și se îndreaptă rapid către o inducție în pregătirea pentru război, concluzionând raportul ECFR pe baza rezultatelor sondajelor.
Susținere pentru cheltuieli mai mari în domeniul apărării
Sondajele indică un consens în favoarea creșterii bugetelor pentru apărare în Europa.
Subliniind acest lucru, majoritatea respondenților din Polonia (70%), Danemarca (70%), Regatul Unit (57%), Estonia (56%) și Portugalia (54%) își exprimă sprijinul (fie „puternic”, fie „oarecum”) pentru majorarea cheltuielilor naționale pentru apărare.
Cetățenii din Danemarca și Estonia susțin creșterea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB.
În România, 50% dintre respondenți manifestă acord pentru mărirea cheltuielilor de apărare, urmată de Spania (46%), Franța (45%), Ungaria (45%), Germania (47%) și Elveția (40%).
În contrast, Italia, unde 57% dintre respondenți se opun acestei idei, nu urmează acest trend, având doar 17% care susțin majorarea cheltuielilor.
De asemenea, la summitul NATO de la Haga, care a început marți, statele membre au convenit asupra unei creșteri treptate a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB până în 2035, după ce Spania a obținut o excepție la acest demers.
Sprijin pentru serviciul militar obligatoriu
Majoritatea respondenților susțin și reintroducerea serviciului militar obligatoriu.
În Franța (62%), Germania (53%) și Polonia (51%), sprijinul pentru această inițiativă este cel mai ridicat.
Cea mai puțină susținere este observată în Ungaria (32%), Spania (37%) și Regatul Unit (37%).
În România, 49% dintre respondenți sunt în favoarea reintroducerii serviciului militar obligatoriu, în timp ce 38% se opun, iar 13% nu știu sau nu răspund.
Cei mai în vârstă (60-69 ani și peste 70 de ani) sunt cei mai sprijinitori ai acestei idei (54%, respectiv 58%).
În schimb, în rândul tinerilor (18-29 ani) susținerea este mult mai scăzută, doar 27% dintre aceștia fiind de acord, în timp ce 57% exprimă opoziție.
Susținerea pentru Ucraina, indiferent de politica SUA
Conform datelor ECFR, majoritatea respondenților din unsprezece din cele douăsprezece țări participante la sondaj nu doresc ca Europa să-și retracteze sprijinul militar pentru Ucraina, să o forțeze să cedepreior ocupate de Rusia sau să ridice sancțiunile economice împotriva acesteia, indiferent de poziția Statelor Unite.
În Danemarca (78%), Portugalia (74%), Regatul Unit (73%) și Estonia (68%), susținerea pentru continuarea sprijinului militar în cazul unei retrageri a SUA este cea mai puternică.
De asemenea, aceștia se opun vehement ideii ca Ucraina să cedeze teritoriile ocupate, în cazul în care SUA ar opta pentru această soluție.
O majoritate de 41% din cetățenii români consideră că Europa nu ar trebui să accepte retragerea sprijinului militar, 48% agreează că nu ar trebui să exercite presiuni asupra Kievului pentru cedarea teritoriilor ocupate, iar 42% cred că nu ar trebui să ridice sancțiunile împotriva Rusiei.
Sentimentul antiamerican în Europa, dar nu în România
Resentimentele generate de atitudinea lui Trump față de Europa au dus la o creștere a sentimentului antiamerican.
Acest sentiment este în special remarcat în Danemarca, unde 86% consideră că sistemul politic american este „defectuos”, iar procentul celor care apreciază realegerea lui Trump ca un lucru dăunător pentru americani a crescut semnificativ.
Similar, un număr mare de cetățeni portughezi (70%) percep sistemul american ca fiind „defectuos”.
În Regatul Unit și Germania, majorități de 74% și 67% susțin aceeași idee, iar în Polonia, proporția s-a majorat la 36%.
În contrast, românii sunt cei mai pro-americani, doar 31% cred că sistemul politic american este distorsionat.
Încrederea românilor în Trump
Datele sugerează că românii au încredere relativ mai mare în administrația Trump.
Astfel, 33% dintre români consideră alegerea lui Trump benefică pentru SUA, comparativ cu doar 8% dintre danezi, 14% dintre germani, 19% dintre britanici și 20% dintre italieni.
De asemenea, 30% dintre români spun că alegerea lui Trump este favorabilă pentru România, cea mai mare proporție din țările studiate.
Românii cred că alegerea lui Trump este benefică pentru pacea globală – 41% exprimând această opinie, iar acest procent depășește cu mult cele din alte țări.
Influența lui Trump asupra Europei
Sondajele relevă și schimbări ideologice profunde în cadrul partidelor politice ca urmare a revenirii lui Trump la Casa Albă, conform raportului ECFR.
Aceasta indică o transformare a membrilor extremei drepte europene, care s-au orientat de la „suveraniști” spre „internaționaliști”, aliniindu-se ideologic cu Trump.
De exemplu, 51% dintre alegătorii AUR consideră că alegerea lui Trump este benefică pentru România.
De asemenea, alegătorii de extremă dreapta devin mai critici la adresa UE, percepția despre funcționarea ei fiind negativă.
În schimb, alegătorii partidelor principale se unesc sub steagul european, situată în special în Germania și Franța.
Percepțiile europenilor despre decuplarea de SUA
Posibilitatea ca UE să se desprindă de SUA în domeniul apărării și securității este întâmpinată cu scepticism.
Cetățenii din Danemarca și Portugalia sunt cei mai optimiști, 52% și, respectiv, 50% considerând acest lucru „posibil” în următorii cinci ani.
Oponenții din Italia și Ungaria sunt cei mai pesimiști, majoritatea considerând că o astfel de autonomie este „foarte dificil” sau „imposibil”.
Respondenții din România sunt împărțiți, 45% crezând că este posibil, iar 39% că este dificil.
În total, europenii și-ar exprima scepticismul referitor la capacitatea UE de a deveni un actor global capabil să concureze eficient cu SUA și China.
Viitorul alianței transatlantice după Trump
Mulți consideră că alianța transatlantică va revitaliza odată cu dispariția lui Trump.
Aceasta opinie este predominantă mai ales în Danemarca (62%), Portugalia (54%) și Germania și Spania (52%).
În România, 28% dintre respondenți cred că relația transatlantică nu a fost afectată de Trump.
De asemenea, opinia majoritară indică faptul că Europa poate continua să se bazeze pe SUA în segmentele esențiale ca descurajarea nucleară (48%) și menținerea prezenței militare pe continent (55%).
