Daniel Dăianu: Politicile publice pot avea variații în eficiență, dar nu trebuie să ne îndepărtăm de democrație

Cercetările recente sugerează că rundele electorale au reflectat frustrarea prevalentă în diverse state europene, unde partidele tradiționale au suferit pierderi, afirmă profesorul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, într-un studiu disponibil pe site-ul BNR.

„Politicile economice și publice pot varia în eficiență, la fel ca în alte țări ale Uniunii Europene. Totuși, aceasta nu justifică abandonarea democrației. Iliberalismul nu ar trebui să preia controlul asupra societății românești și a procesului politic”, a declarat el.

Dăianu subliniază că dezechilibrul macroeconomic reprezintă o problema majoră pentru România.

„Deficitul bugetar ar putea depăși 8% din PIB în acest an (ultima rectificare bugetară estimează un deficit cash de 7,9% din PIB, semnificativ mai mult decât previziunile inițiale de 5% din PIB). În ciuda avansurilor economice din ultimele două decenii, persistă provocări serioase; printre ele se evidențiază deficitul bugetar semnificativ, alături de cel din balanța de plăți. Se estimează că în 2024 deficitul de cont curent va depăși 8% din PIB, surclasând deficitul bugetar”, a explicat Dăianu.

El consideră că situația este paradoxală, având în vedere că creșterea deficitului de cont curent se produce în contextul unei economii în stagnare, PIB-ul real pentru acest an fiind estimat la aproximativ 1,5%.

„O mare parte din avansul cererii interne, generat de creșteri de pensii și salarii, a fost satisfăcută prin importuri. Există discrepanțe semnificative între zonele urbane și cele rurale. Problema fiscal-bugetară gravă este recunoscută de analiști locali, precum și de analizele Consiliului Fiscal, Comisiei Europene și altor organizații internaționale. Guvernul României a solicitat o perioadă de 7 ani pentru corectarea dezechilibrului macroeconomic în dialogul cu CE, subliniind necesitatea de a implementa reforme importante - opțiune prevăzută în noul cadru de guvernanță fiscală al UE, comparativ cu o alternativă de 4 ani”, a declarat Dăianu.

Conform acestuia, planul bugetar structural pe termen mediu (PBSTM) necesită mai multe detalii referitoare la corecția macroeconomică.

„Noua administrație, care se va forma după alegerile parlamentare din decembrie, va aproba bugetul pentru 2025 și va oferi probabil informații suplimentare despre strategia de reducere a deficitului bugetar în acel an și pe termen mediu. Ajustarea macroeconomică, conform planului, se va concentra în mare parte pe cheltuieli - reducerea de la aproximativ 42% din PIB în 2024 la 36% din PIB în 2031, ceea ce include și o diminuare a cheltuielilor din fonduri europene”, a precizat Dăianu.

El reiterează că planul preconizează o creștere a veniturilor fiscale de aproximativ 1,5% din PIB, ceea ce ar putea fi considerat un obiectiv modest.

„Reducerea decalajului de colectare a TVA (aproximativ 36% în România), chiar și gradual, la mediana Uniunii Europene (4-5%) ar putea genera peste 2% din PIB. Este necesară voința politică sinceră și îmbunătățirea digitalizării în procesul de colectare a taxelor și impozitelor. Piețele vor manifesta nervozitate în anii următori din cauza acumulării datoriilor publice și a deficitelor globale, iar blocajele financiare nu sunt excluse. Prin urmare, consolidarea fiscală este esențială”, a subliniat Dăianu.

Perioada de 7 ani solicitată pentru ajustarea deficitului bugetar este justificată, deși prezintă și riscuri, conform analizelor sale.

El avertizează că nu se poate conta pe răbdarea piețelor financiare pe termen nelimitat, chiar și în contextul apartenenței României la UE, având în vedere că țara nu face parte din zona euro, existând astfel un risc valutar.

„Dacă ajustarea fiscală nu va fi percepută ca fiind credibilă, va apărea presiune asupra valorii monedei naționale, Leul, și va fi posibilă ieșirea de capital din țară. Instabilitatea politică internă ar putea exacerba reacțiile negative din partea piețelor financiare”, a adăugat Dăianu.

Președintele Consiliului Fiscal mai subliniază că la orizont, PNRR se va încheia în 2026, ceea ce va reduce resursele bugetare disponibile, în condițiile în care CE propune ca bugetul UE să aloce mai multe fonduri pentru apărare și inovare, dar mai puțin pentru politica de coeziune.

Este esențial ca România să investească mai mult din resurse interne, atât publice, cât și private.

„Trebuie să valorificăm cât mai eficient apartenența la Uniunea Europeană și protecția oferită de NATO. România are nevoie de un buget solid, de creșteri ale veniturilor fiscale, care să permită finanțarea unor bunuri publice fundamentale – educație, sănătate, apărare și o politică industrială, recunoscând totodată existența resurselor necesare pentru a diminua disparitățile economice interne. Cheltuielile bugetare trebuie să fie realizate cu discernământ”, a conchis Dăianu.

El încurajează intrarea deplină a României în spațiul Schengen, considerată un pas pozitiv, iar perspectiva aderării la OCDE este de asemenea una promițătoare.

Consiliul Fiscal este o instituție independentă, creată prin legea responsabilității fiscal-bugetare. Aceasta are rolul de a evalua proiecțiile macroeconomice pentru fundamentarea prognozelor de venituri ale bugetului general consolidat, de a estima impactul măsurilor propuse asupra soldului bugetar, de a analiza execuția bugetară și conformitatea acesteia față de țintele stabilite, de a monitoriza respectarea regulilor fiscale și de a emite recomandări cu privire la politica fiscală curentă și viitoare.