De ce instanțele nu pot interveni în deciziile Curții Constituționale / Argumentele judecătorilor ce au respins numeroase cereri, inclusiv din Ploiești

Curțile de apel din întreaga țară au fost asaltate de cereri, dintre care la București s-a înregistrat cel mai mare număr de solicitări privind anularea deciziei din decembrie a Curții Constituționale referitoare la alegerile prezidențiale. Cele 30 de contestații depuse au fost respinse integral de magistrații Curții de Apel București, care au explicat motivele pentru care instanțele nu pot judeca deciziile CCR.

• „Din sutele de judecători evaluați, avem nevoie de doar unul singur să fie patriotic și să ne ofere dreptate” – Citește întreg informațiile detaliate de site-ul de investigații Snoop.
• Dacă vrei să susții jurnalismul de investigație prin formularul de 3,5% din impozitul pe venit, poți face acest lucru AICI.

Prin intermediul contestațiilor trimise pe email instanțelor, conform instrucțiunilor de pe pagina https://anulareccr.vercel.app/, susținătorii lui Călin Georgescu au solicitat curților de apel să dispună prin hotărârile emise „suspendarea executării actului administrativ unilateral normativ denumit Hotărârea C.C.R. nr. 32/06.12.2024, anularea Hotărârii C.C.R. nr. 32/06.12.2024”. De asemenea, au cerut ca toate cheltuielile de judecată să fie suportate de către Curtea Constituțională.

Peste 130 de cereri au fost înregistrate la curțile de apel din țară, dintre care 50 au fost deja respinse de judecători. O singură cerere a fost admisă la Curtea de Apel Ploiești de judecătorul Alexandru Vasile, care a decis să anuleze decizia CCR din 6 decembrie 2024 și să suspende efectele acesteia până la soluționarea finală a litigiului. Decizia judecătorului nu a fost încă motivată și a fost contestată de Parchetul Curții de Apel Ploiești.

Motivarea instanțelor care au respins majoritatea cererilor de anulare a alegerilor

Cele mai multe solicitări întemeiate pe anularea/suspendarea deciziilor CCR – 30 la număr – au fost adresate magistraților Curții de Apel București, care le-au respins toate, explicând că este imposibil ca instanțele judecătorești să se pronunțe în legătură cu așa ceva. Cererile au fost depuse între 9 și 17 aprilie.

În conformitate cu articolul 146 din Constituția României, Curtea Constituțională „veghează la respectarea procedurilor privind alegerile președintelui României și certifică rezultatele votului”. Constituția stipulează că „rezultatul alegerilor pentru funcția de președinte al României este validat de Curtea Constituțională”, a menționat un judecător al Curții de Apel București în motivarea unei decizii.

„Îndeplinirea atribuțiilor Curții Constituționale este esențială și este stabilită de art. 142 alin. (1) din Constituție, care prevede că aceasta este „garantul supremației Constituției”. În exercitarea atribuțiilor sale, Curtea Constituțională este singura autorizată să decidă asupra competenței sale.”

În Hotărârea nr.66/01.10.2019, Curtea Constituțională a confirmat că „prevederile art. 146 lit. f) din Constituție stabilesc competența Curții de a verifica, în ultima instanță, toate operațiunile electorale legate de procedura alegerii președintelui României pe întreaga durată a alegerilor”, subliniind că rolul său în asigurarea respectării procesului electoral este inseparabil de garanția supremației constituționale.

Prin urmare, competența instanței constituționale nu se limitează doar la un control de legalitate, ci implică și rolul de a asigura conformitatea constituțională, lucru care poate fi exercitat doar de către Curtea Constituțională”, explică magistratul din cadrul Curții de Apel București.

Acesta adaugă că, conform legii, „Curtea Constituțională reprezintă entitatea unică de jurisdicție constituțională în România” și „acționează independent de alte autorități publice”.

„Legiuitorul nu a intenționat să conferă instanțelor judecătorești nicio competență în privința hotărârilor emise de Curtea Constituțională referitoare la alegerile prezidențiale. Prin urmare, prevederile Legii nr. 554/2004 și cele ale Codului de procedură civilă referitoare la căile de retractare nu sunt aplicabile hotărârilor CCR, instanțele judecătorești neavând autoritate să analizeze legalitatea acestora”, susține magistratul CAB.

Pe baza acestor considerente, instanța a concluzionat că cererea de anulare a hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 nu poate fi judecată de o instanță judecătorească, deoarece această competență revine exclusiv Curții Constituționale a României.”

Curtea de Apel București a subliniat că solicitarea de anulare a hotărârii Curții Constituționale „se confruntă cu un motiv de neprimire, respectiv necompetența generală a instanțelor judecătorești”, motiv pentru care cererea a fost respinsă pentru neasumarea naturii competenței instanțelor judecătorești.

Toate deciziile Curții de Apel București prin care s-au respins cererile au fost contestate de petenți, dosarele urmând să fie trimise instanței supreme.