De ce Moscova nu intenționează să pună capăt conflictului cu Occidentul: Putin este liderul războiului, iar pacea reprezintă un risc pentru el

Ridicate raiduri aeriene asupra Ucrainei, ofensive pe front, valuri de drone care au pătruns în Polonia, o incursiune în spațiul aerian românesc și o poziție rigidă în negocierile de pace arată că Moscova nu are în plan să pună capăt conflictului început acum peste trei ani, potrivit analizelor internaționale.

Dronele ruse în Polonia au fost văzute ca un obstacol în eforturile de mediere a încetării ostilităților, iar presa internațională subliniază creșterea raidurilor asupra Ucrainei după întâlnirea dintre liderii americani în Alaska.

Astfel de acțiuni transmit un mesaj de dispreț față de eforturile americane de a facilita pacea, iar reprezentanții oficiali au avertizat că răbdarea față de Putin se epuizează rapid.

Rusia menține ofensiva în continuare, fără a suporta sancțiuni dure, contrar a ceea ce susțin Ucraina și partenerii europeni. Mulți analiști consideră că Moscova preferă să amâne pașii decisivi în acest context.

În timpul săptămânii, oficialii americani au transmis către statele NATO posibilitatea impunerii de sancțiuni suplimentare Rusiei, cu condiția ca și acestea să aplice sancțiuni și să renunțe la petrolul rusesc, ceea ce complică pozițiile unor țări precum Ungaria sau Slovacia.

Șantajiștii revin mereu cu cereri mai mari

Din perspectiva summitului de la Anchorage, trei concluzii apar clar: Putin nu pare interesat de pace, Trump și-a schimbat orientarea, iar Europa nu a acceptat realitatea situației.

În noaptea de 9 spre 10 septembrie Rusia a lansat cel puțin 19 drone în spațiul aerian polonez, un gest clar de provocare și o încercare de a testa reacția alianței.

Aliații au reacționat cu fermitate, reiterând angajamentul de a apăra teritoriul colectiv; liderul ucrainean a exprimat regret că reacția publică nu a fost urmată de măsuri concrete.

Putin foloseste amenințările cu un posibil război mondial pentru a șantaja Occidentul, încercând să convingă europenii că sprijinul pentru Ucraina este prea riscant.

Putin este liderul războiului

După ce a trimis drone în Polonia, Putin a transmis că nu are în plan să pună capăt conflictului cu Occidentul prea curând.

Incursiunea aeriană marchează un interval de săptămâni de atacuri în Ucraina, care au ucis civili și au deteriorat clădiri ce găzduiesc instituții europene și britanice, iar o clădire guvernamentală din Kiev a fost lovită.

Nu pare dispus să cedeze în cadrul negocierilor de pace sub presiunea unor actori externi; Putin își leagă supraviețuirea politică de confruntarea cu SUA și aliații săi.

Analistul Nikolai Petrov afirmă că Putin rămâne figura centrală a războiului și nu pare interesat să încheie conflictul; revenirea la un regim în timpul păcii ar reprezenta o retrogradare politică.

La aproape patru ani de la începutul conflictului, Kremlinul poate simți un optimism moderat în timp ce Ucraina este vulnerabilizată prin lipsa armamentului, iar Rusia avansează în teren.

Pacea ar putea fi un risc pentru Kremlin

Progresele Moscovei au fost lente și costisitoare, iar pierderile semnificative, împreună cu efectele asupra economiei, expun riscuri de recesiune.

Din perspectivă politică, încheierea conflictului poate aduce consecințe neprevăzute; conducerea poate tenta să vândă victoria ca o victorie națională prin controlul mediatic, însă acest obiectiv nu pare să îi preocupe în mod real preocupat.

Odată cu slăbirea opoziției liberale, un grup restrâns, dar vocal, de naționaliști reprezintă în prezent cea mai mare amenințare la adresa puterii, potrivit lui Petrov; el promite o victorie extinsă asupra Ucrainei și asupra a ceea ce Kremlinul numește Occidentul colectiv.

Există credințe în cercuri militare că aripa radicală a elitei dorește să submineze NATO, pentru a demonstra inutilitatea alianței, explică Baunov.

Niciun semn că ar vrea să se înțeleagă cu europenii

De la întâlnirea de la Alaska dintre Trump și Putin, Moscova a intensificat războiul hibrid împotriva Europei, potrivit experților militari.

Înainte de incursiunea de miercuri, drone rusești au pătruns în mod repetat în spațiul aerian polonez dinspre Belarus, survolând orașe înainte de a se întoarce; în august o dronă s-a prăbușit la aproximativ 100 de kilometri sud-vest de Varșovia.

Conform Die Welt, cinci dintre dronele care au traversat Polonia se îndreptau direct către o bază NATO înainte de a fi interceptate de avioane de vânătoare.

Într-un eseu publicat cu două zile înainte de trecerea dronelor prin Polonia, Dmitri Medvedev l-a acuzat pe Finlanda că plănuiește un atac, avertizând că orice agresiune ar putea pune în pericol suveranitatea țării.

Experții au remarcat că returul de argumente din eseu amintește de retorica folosită înainte de invazia din 2022 a Ucrainei.

Moscova a început, de asemenea, să mute industriile vitale în estul țării și a lansat exerciții militare cu Belarus lângă granița cu Polonia; exercițiile sunt programate să se încheie marți.

Indiferent de rezultatele obținute în Ucraina, confruntarea cu Occidentul nu se va încheia acolo; este probabil să persiste în diferite forme, inclusiv pe plan militar, avertizează Petrov.

Îi place să păstreze ambiguitatea

Prin acțiuni precum incursiunea din Polonia, Putin transmite un avertisment către Trump și către liderii europeni care discută despre garanții de securitate pentru Kiev după un posibil acord de pace: el demonstrează că poate ataca țări ale NATO și că s-ar face lapidar în apărări.

Semnalele contradictori ale lui Trump privind angajamentul față de NATO și întârzierile în impunerea sancțiunilor cresc încrederea lui Putin că poate naviga în mod eficient prin situație.

Pentru Putin, este momentul decisiv: este acum sau niciodată.

Incursiuni de tip Polonia au ca scop subminarea angajamentului NATO față de apărarea colectivă prin lovituri limitate menite să testeze disponibilitatea Alianței; analiza sugerează că scopul este să prezinte alianța ca un organism fără dinți.

Până în prezent, reacția din Washington a alimentat aceste temeri; joi, Trump a reiterat că incursiunea dronelor ar fi putut reprezenta o eroare.

Kremlinul a respins acuzațiile că dronelor ar fi fost o provocare deliberată. Ministerul rus al Apărării a declarat că nu au existat planuri de a ataca instalații în Polonia, iar Belarusul a sugerat că incursiunea ar fi rezultatul bruiajului electronic.

„Este tipic pentru Putin să provoace și să testeze”, atrage atenția Rogov; „îi place să lase lucrurile în mare măsură ambigue, astfel încât să poată fi interpretate ca fiind deliberate sau accidentale.”

Trei mari explicații în ce privește războiul din Ucraina

Conform unui think tank, Putin nu dorește pacea în Ucraina nici măcar în condițiile foarte favorabile pentru Rusia pe care Trump ar putea să le impună; această realitate este clară pentru majoritatea observatorilor.

Există mai multe explicații pentru acest comportament aparent surprinzător.

1. Putin își dorește mai presus de toate să belarusizeze Ucraina.

În primul rând, Putin nu este cu adevărat interesat de Donbas și Lugansk; aceste regiuni sunt devastate, infrastructura în ruine, iar economiile lor dominau de minerit și industrie grea, orientate spre vechile utilități ale regiunii, care nu vor contribui semnificativ viitorului Rusiei.

Continuarea dominării teritoriale asupra Crimeei și controlul total asupra Mării Azov reprezintă câștiguri semnificative pentru imperialismul rus. Cu toate acestea, scopul principal este să controleze Ucraina în ansamblu, transformând-o într-un spațiu sub influența Rusiei, fără a fi necesară ocuparea militară completă.

O Ucraină democratică, membră a UE, cu creștere economică similară cu Polonia, ar rămâne o amenințare periculoasă pentru regimul lui, chiar dacă ar pierde o parte din teritoriu.

2. El supraestimează poziția de forță a Rusiei.

Într-un regim autoritar, informarea realistă a liderilor poate fi periculoasă; în pofida eșecurilor militare din ultimii trei ani, Putin poate crede că victoria pe teren este aproape, ceea ce alimentă o viziune de autoritate exagerată.

Același lucru se poate aplica economiei ruse, unde oficialii încearcă să ascundă realitatea declinului și efectele sancțiunilor; Putin poate fi convins că situația este mai favorabilă decât este în realitate.

3. Pacea i-ar pune în pericol regimul.

Din 2022, Putin a orientat întreaga economie către război, iar o pace în Ucraina ar periclita poziția sa politică din cauza consecinelor pentru economie și populație.

Salariile soldaților aflați în linia întâi sunt mult mai mici decât cele din Rusia, ceea ce către o anumită liniște socială, în timp ce populația suferă mai puțin.

Revenirea păcii ar scoate la iveală amploarea deteriorării economiei civile ruse și efectele lipsei investițiilor în infrastructură de la 2022; ar alimenta tensiuni sociale odată cu reintegrarea veteranii demobilizați în viața civilă.

Mulți dintre acești veterani se confruntă cu probleme de sănătate, dependențe și boli netratate; au trăit frontul și au fost afectați de lipsa statului de drept în cadrul armatei. Relatarea tratamentului acordat soldaților ruși este adesea îngrijorătoare.

Integrarea acestor veterani în societate va fi o provocare majoră și nu va rezolva în mod real deficitul de forță de muncă calificată; în această lumină, Putin poate prefera să mențină comportamentul belicos.