De ce polarizarea actuală reprezintă un risc pentru securitatea națională și nu va conduce la reconciliere

Potrivit lui Cristian Grosu de la Curs de Guvernare, la aceste alegeri nu s-a manifestat o divizare drastică între români, contrar a ceea ce am putea crede, și nu este necesară o reconciliere.

Este esențial să analizăm sincer ce s-a întâmplat la aceste alegeri, fără a ne lăsa influențați de clișee și politică corectă, pentru a anticipa evoluțiile viitoare ale societății românești.

Scopul nu este să avem grijă de sensibilitățile unora, ci să înțelegem problema în profunzime, ceea ce este necesar pentru a găsi soluții.

Societatea românească, de 35 de ani, continuă să fie divizată, iar acum trăim suprapunerea a trei fenomene care generează o senzație tot mai mare de conflict:

• 1. radicalizarea votanților PSD;
• 2. stilul violent și agresiv al liderului AUR, care a impregnat scena politică cu ideologii extremiste propagate de Călin Georgescu;
• 3. influența rusă, ce se manifestă dincolo de războiul hibrid, prin campanii pe platforme precum TikTok, care au amplificat efectele primelor două fenomene.

Publicul nu s-a schimbat semnificativ; mesajele din media despre nevoia de „răzbunare pe clasa politică” și frustrarea față de partide nu sunt justificate.

În realitate, alegerile recente au confirmat unele adevăruri fundamentale, cum ar fi faptul că pământul se învârte în jurul soarelui, iar anumite mituri, cum ar fi cele referitoare la construirea piramidelor de către extratereștri sau influența dacilor asupra latinei, sunt pur și simplu false.

Acest aspect este vital, deoarece, înainte de apariția lui Călin Georgescu pe TikTok, nu am fi realizat că mulți români cred aceste teze false.

Radicalizarea votanților PSD

AUR, George Simion și Călin Georgescu demonstrează că electoratul PSD s-a radicalizat, acest segment continuând să existe de decenii, având totuși și continuitate cu generațiile mai tinere.

Datele subliniază această tendință:

• 2004: PSD obține 36% din voturi, plus 12% din voturile pentru Partidul România Mare, ajungând astfel la aproape 48%.
• 2008: PSD ajunge la 34%, cu doar 3% pentru PRM sub influența PDL și a președintelui Băsescu.
• 2012: Alianța USL câștigă 58% (PSD-PNL-PC), dar apare și PPDD, ce atrage votanți PRM.
• 2016: PSD obține 46%, iar PPDD dispare, cu votanții mutându-se la PSD.
• 2020: PSD coboară la 29%, iar AUR apare cu 9%, iar în total se atinge 40% pentru cele două entități.
• 2024: PSD ajunge la 23%, în timp ce AUR atinge 17%, însumând iarăși 40%.

La alegerile prezidențiale din 2019, numărul secțiilor de votare din diaspora s-a triplat, în principal datorită negocierilor PSD, care a dorit să le ofere pesediștilor o șansă mai bună.

Astfel, nu avem doar un grup „furios” apărut din frustrare față de clasa politică; de fapt, vorbim despre același electorat PSD, care s-a adaptat în prezent la stilurile agresive propagate de AUR.

Cum s-a radicalizat electoratul PSD

Este important de menționat că actualii „furioși” sunt cei care în ultimii 20 de ani și-au ales lideri compromiși, iar astăzi se îndreaptă spre cei care bat monedă pe „anti-sistem”. Radicalizarea votanților PSD se datorează unei combinații de factori, incluzând influențele rusești și apropierea unor lideri PSD de această ideologie.

Războiul hibrid a fost concretizat prin utilizarea tehnologiilor avansate în social media, în special pe TikTok, pentru a influența electoratul.

Un cercetător a observat cum, pe un cont de social media, a început să primească mesaje radicalizate și agresive, ușor de identificat.

Principalele teme întâlnite în această propagandă sunt:

a) Nostalgia, cu exemple de mesaje despre vremuri mai simple din timpul comunismului; b) Frustrare față de viața personală; c) Sentimentul de turmă în detrimentul identității naționale; d) Ignoranța și tendința de a crede în teorii conspiraționiste; e) Efectul periculos al prostiei, care a fost subestimat în societate.

În actuala polarizare, au apărut două noi grupuri în cadrul electoratului, printre care:

a) Pensionarii din structurile militarizate, ce reprezintă o putere de influență în rândul votanților PSD; b) Radicalizarea anumiților preoți din țară, vulnerabili la mesajele antioccidentale propagate de Rusia.

Conducerea Bisericii Ortodoxe Române trebuie să abordeze aceste provocări pentru a preveni manipularea religiei.

În concluzie, polarizarea și radicalizarea vor continua să influențeze scena politică din România, iar războiul hibrid purtat de Rusia va folosi orice oportunitate pentru a-și susține agenda.

Problema trebuie discutată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, dat fiind că nu este vorba doar despre normalizarea unei noi divizări, ci despre o amenințare națională seriosă.

În final, trebuie recunoscut că Rusia va continua să încerce să își impună influența printr-un sistem democratic.

Acest articol a fost inițial publicat pe platforma Curs de Guvernare.