Donald Trump amână promisiunea de a rezolva conflictul din Ucraina. Reacțiile partenerilor europeni – Financial Times
Donald Trump, președintele ales al Statelor Unite, a decis să amâne perioada de timp în care își propunea să încheie războiul din Ucraina, extinzând termenul de la „24 de ore” la câteva luni. Această schimbare de atitudine a fost percepută de partenerii europeni ca un indiciu că noua administrație nu va suspenda imediat sprijinul oferit Kievului, conform unei relatări din ziarul Financial Times (FT).
Potrivit a doi oficiali europeni, discuțiile din ultimele săptămâni cu echipa lui Trump au evidențiat faptul că aceștia încă nu au definit o strategie clară pentru a rezolva conflictul și că sprijinul pentru Ucraina va continua și după inaugurarea președintelui american pe 20 ianuarie.
Unul dintre oficiali a subliniat că întreaga echipă a lui Trump este foarte atentă la imaginea de putere, ceea ce a determinat-o să își recalibreze abordarea față de Ucraina.
Viitoarea administrație se arată, de asemenea, precaută, temându-se de eventualele comparații cu retragerea haotică a Statelor Unite din Afganistan, o situație pe care au criticat-o pe administrația Biden.
Obiectiv realistic: șase luni în loc de 24 de ore
Recent, Trump a menționat că termenul de „șase luni” ar putea fi o misiune mai realizabilă pentru a pune capăt conflictului. Keith Kellogg, reprezentantul său desemnat pentru Ucraina, a declarat că obiectivul este de a încheia războiul în „100 de zile”.
Kellogg a precizat că ar dori să stabilească un termen personal și profesional pentru a încheia conflictul, subliniind necesitatea de a găsi o soluție durabilă pentru a opri măcelul.
Conform Financial Times, liderii europeni au transmis echipei lui Trump că sprijinul militar american este esențial pentru a întări poziția Ucrainei în negocierea păcii, asigurându-se că Rusia este adusă la discuții.
Oficialii din Franța au declarat că întărirea poziției Ucrainei pe front este crucială pentru a opri înaintarea Rusiei, deoarece negocierea nu poate avea loc în absența unei opoziții eficiente.
Sprijinul Washingtonului pentru Ucraina, esențial
Premierul italian Giorgia Meloni a subliniat că asistența militară din partea Statelor Unite este vitală pentru apărarea Ucrainei, chiar dacă și țările europene au oferit suport substanțial.
„Nu mă aștept la o retragere a SUA”, a declarat Meloni într-o conferință de presă recentă, subliniind că Trump poate combina diplomația cu măsuri de descurajare. Ea a adăugat că Ucraina ar trebui să primească garanții de securitate ca parte a oricărui acord care ar putea să pună capăt conflictului.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a încercat să convingă SUA și aliații NATO să asigure aceste garanții de securitate într-un calendar clar de aderare a Ucrainei la NATO, o idee care a întâmpinat reticență atât din partea lui Biden, cât și a lui Trump.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a propus desfășurarea de trupe europene în Ucraina pentru a preveni o nouă agresiune din partea Rusiei, idee care nu beneficiază însă de un consens pe continent.
Obiectivele lui Putin
Kremlinul a menționat că Vladimir Putin ar primi favorabil o abordare a lui Trump și ar fi deschis la dialog cu SUA. Principala dorință a lui Putin este crearea unor noi acorduri de securitate care să impiedice aderarea Ucrainei la NATO și să reducă desfășurările NATO din est.
Fost oficial de rang înalt de la Kremlin a remarcat că Putin este îngrijorat de aspectul viitor al ordinii internaționale, dorind să schimbe regulile pentru a elimina amenințările la adresa Rusiei.
Oficiali occidentali au subliniat că Trump trebuie să asigure o „pace prin forță” în Ucraina, pentru a evita o înfrângere a Kievului care ar putea întări poziția lui Putin și a aliaților săi, precum China, Iran și Coreea de Nord.
Nu trebuie să se permită o situație în care liderii precum Kim Jong Un, Putin și Xi Jinping să colaboreze în detrimentul Ucrainei, deoarece acest lucru ar putea avea grave implicații asupra securității atât în Europa, cât și în SUA, a concluzionat Rutte.
