Duminică, 18 mai, se apropie ultima etapă a comunismului românesc

Duminică, 18 mai, se apropie ultima etapă a comunismului românesc
Alegeri prezidențiale în România. Colaj: Ion Mateș / Hotnews. Foto: Inquam Photos, Shutterstock

Gabriel Andreescu, scriitor și apărător al drepturilor omului, cunoscut ca disident anticomunist și închis de regimul Ceaușescu, subliniază că alegerile prezidențiale au evoluat într-o „confruntare între două lumi”.

Un candidat recunoscut mai ales ca lider al galeriei de fotbal, lipsit de etica muncii și implicat în numeroase scandaluri, a avut curajul să candideze pentru cea mai înaltă funcție în stat, reușind să obțină de două ori mai multe voturi decât celălalt concurent, medaliat cu aur la două Olimpiade de matematică, doctor în matematică și primar al celui mai mare oraș al țării.

Un raționament logic ar construi o disonanță cognitivă: cum este posibil ca un individ controversat, susținut de personaje dubioase, să fie preferat unui intelectual cu integritate demonstrată?

Totuși, aceste fapte sunt reale. Actuala competiție electorală nu poate fi analizată dintr-o prismă a bunului simț, ci ca o confruntare între două lumi distincte, reprezentate de George Simion, care simbolizează revenirea fostelor rețele de putere ale național-comunismului, în încercarea de a marca 35 de ani de la Revoluție.

Influența lui Ilie Bolojan asupra alegerilor din 18 mai

Nicușor Dan a declarat că, dacă va deveni Președinte, intenționează să-l numească pe Ilie Bolojan prim-ministru. După preluarea interimatului, Bolojan a câștigat cea mai mare credibilitate, având un indice de favorabilitate de 57% în sondajele AtlasIntel din aprilie.

Actualul lider al statului este perceput ca un demnitar cu experiență administrativă, care respectă democrația. El a demonstrat că un Președinte poate promova stabilitatea și poate îmbina securitatea națională cu transparența. Cu Nicușor Dan și Ilie Bolojan la conducere, România ar putea câștiga în onorabilitate.

A existat dezbaterea dacă sprijinul lui Bolojan pentru Dan contravine principiului de neutralitate al Președintelui, dar întrebarea a fost soluționată în momentul în care Bolojan a declarat public susținerea pentru Crin Antonescu.

Bolojan a afirmat că nu a încălcat Constituția și că nu a fost niciodată ipocrit în cariera sa politică. El susține că instituția prezidențială nu a fost implicată în campania electorală și că are dreptul personal la opțiuni politice.

Provocările unei colaborări complexe: condamnarea corupției și colaborarea cu PSD și PNL

La prima dezbatere televizată de la Euronews, Nicușor Dan a exprimat dorința de a forma un guvern de uniune națională. La preluarea mandatului, el intenționează să convoace „cele patru partide pro-occidentale” și grupurile etnice minoritare.

Partidele menționate includ PSD, despre care simpatiile susținătorilor lui George Simion au fost ironizate pentru luarea în calcul a fostului premier Ciolacu.

Dan va trebui să colaboreze cu Bolojan, viitor lider al PNL, și va avea de lucrat și cu PSD. Partidele care solicită izolaționismul au 149 de voturi în Parlament, în timp ce PSD dispune de 122, ceea ce face necesară atingerea unui număr minim de 233 de voturi pentru obținerea unei majorități.

Chiar și cu o eventuală colaborare între partidele pro-occidentale, alianțele subterane ce implică PSD, PNL și AUR ar putea igieniza guvernarea reformatoare. Deși corupția a fost un subiect central al alegerilor, victoria lui Nicușor Dan poate să aducă mai multă stabilitate față de haosul pe care l-ar aduce liderul AUR.

Votul din Harghita, Covasna și Mureș: maghiarii pot influența din nou

Nicușor Dan va colabora și cu UDMR și cu alte formațiuni maghiare, atât pentru alegerile imediate, cât și pentru viitor. Votul maghiarilor poate fi decisiv în confruntarea dintre el și politicieni izolaționiști.

În județele cu o puternică prezență maghiară, Crin Antonescu a dominat alegerile, obținând circa 74% în Harghita și 61% în Covasna, iar în Mureș a câștigat cu 36%.

În acestea, ceilalți candidați, George Simion și Nicușor Dan, au obținut în total o proporție similară cu cea a românilor, adică 16,5% în Harghita, 27% în Covasna și 49% în Mureș.

Rezultatele sugerează că majoritatea maghiarilor au votat cu indicațiile conducerii UDMR, în timp ce românii din zonă, atrași de pozițiile xenofobe ale lui Simion, i-au acordat votul lui George Simion. Totuși, aproximativ 10% dintre maghiari l-au votat pe liderul AUR, malefic, deși Simion a fost implicat în profanarea cimitirului eroilor maghiari.

Explicația acestui vot poate fi asociată cu reverberațiile „suveranismului” lui Simion, găsind ecou în limbajul similar al premierului ungar Viktor Orbán.

Pe de altă parte, Kelemen Hunor a adresat acuzații severe lui Simion, descriindu-l ca pe un „iluzionist” care nu reprezintă veritabil suveranismul.

Rezultatele primului tur subliniază importanța județelor Harghita, Covasna și Mureș în bătălia electorală din 18 martie 2025, cu riscuri serioase pentru maghiari în ascensiunea politică a lui Simion.

O mobilizare amplă a maghiarilor în aceste regiuni este esențială, amintind de votul din 2014, unde prezența a fost extrem de ridicată.

Dacă pe 18 mai votul ar atinge din nou proiecția de 80%, Nicușor Dan ar putea câștiga substanțial în fața contracandidatului său. Bisericile maghiare din Transilvania îndeamnă deja la vot pentru un candidat care respectă toate drepturile și valorile cetățenilor.

O eventuală victorie a lui George Simion ar marca ultimul act de resuscitare a fostelor rețele de putere comuniste

O rețea complexă de indivizi și interese ligă PSD, AUR, S.O.S. și POT. Multe dintre aceste figuri au avut roluri importante în PSD și acum sprijină ideologiile izolaționiste diverse pe care George Simion și alții le promovează.

Cultura care înglobează aceste grupuri politice se bazează pe național-comunism. Activitățile și peisajul public sunt influențate din plin de foști lideri ai securității care participă la diverse evenimente.

În ultimii ani, revenirea vocilor trecutului din comunism a devenit tot mai pronunțată. Diverse măsuri legislative au limitat accesul la documente istorice, iar dovezile împotriva fostelor structuri de putere au fost ignorate.

În recentul trecut, personalități cu rădăcini în vechiul regim au fost exonerate, iar abordările în fața justiției s-au demonstrat a fi departe de a fi corecte.

Fostul regim a întreprins acțiuni de rescriere a istoriei pentru a-și evalua puterea simbolică.

Ascensiunea actuală a unor partide precum AUR și alții constituie o ultimă contestare a transformărilor din 1989.

Susținerea experților din vechea securitate, vârfurilor militare de altădată, precum și a celor mai noi membri promovați de ele a facilitat această reîntoarcere.

George Simion și susținătorii săi reînvie ideologii comuniste sub o formă subtilă, amestecând ideologii vechi cu noi gândiri.

Pe de altă parte, Nicușor Dan și Ilie Bolojan reprezintă simboluri ale decenței și bunului simț.

Acest articol a fost inițial publicat pe Contributors.ro.

Recomandari
Show Cookie Preferences